Proiectul: Capacităţi şi servicii instituţionale pentru cercetarea, monitorizarea şi prognoza riscurilor din spaţiul extraatmosferic– acronim SAFESPACE.

Rezultatul: Descifrarea paternului variațiilor geomagnetice si realizarea unui system pentru monitorizarea și prognoza activității geomagnetice.

Beneficiarul: UEFISCDI / PNCDI III

Nr. contractului: Contract nr.16 PCCDI/2018

Perioada: 2018-2020

Responsabil proiect: Laurentiu Asimopolos

Telefon: 0751 550 941

Email: asimopolos(at)gmail.com

Website proiect: http://safespace.rosa.ro/index.html

Livrabil: arhiva.igr.ro

Portal: http://safespace.apps.devcloud.ici.ro

Geo-biodiversitatea Parcului Naţional Cheile Bicazului – Hăşmaş

Studii integrate geologice, geografice, biologice pentru îmbogăţirea patrimoniului natural al parcului şi extinderea limitelor acestuia

Acest proiect propune documentarea stiintifică a Parcul National Cheile Bicazului – Hăsmas care va avea o contributie foarte importantă la cresterea si îmbunătătirea gradului de cunoasterea a Patrimoniului natural pe care parcul îl detine, a geo- si biodiversitătii regiunii tutelate, creând conditii pentru o colaborare stiintifică pe termen lung a partenerilor din acest consortiu de cercetare cu Administratia Parcului.

Fluctuaţii climatice majore în Miocenul României: dovezi paleobotanice – FLUCLIMRO

Principalul obiectiv al proiectului il reprezinta constituirea bazei nationale de date paleofloristice, paleovegetationale, paleoecologice si paleoclimatice, indispensabila evaluarii evolutiei regnului vegetal in miocen si calcularii fluctuatiilor climatice majore decelate in miocenul Romaniei.

MODELAREA PALEOCLIMATULUI IN ARIA CARPATICA PE BAZA STUDIULUI FLORELOR CENOFITICE DIN ROMANIA – PALAEOBOT

Dupa peste un secol de cercetari paleobotanice in aria Carpatilor romanesti este vremea abordarii interpretative a datelor acumulate. Prin studii de macroresturi vegetale si de polen si spori au fost descrise o serie de flore apartinand Cenofiticului, interval de timp dominat de Angiosperme. Pe baza acestora sunt posibile interpretari paleoclimatice, paleoecologice si paleogeografice. Pentru conformitate cu ICBN (International Code of Botanical Nomenclature) este necesara o revizie formala a tuturor taxonilor identificati si stabilirea echivalentilor actuali. Pentru calculul parametrilor climatici se va analiza si evalua fiecare flora cenofitica descrisa, prin metode moderne, ca metoda CLAMP (Climate-leaf analysis multivariate program) ori CA (Coexistence Approach). Rezultatele vor fi transformate in curbe exprimand evolutia paleoclimatica din Cretacicul superior pana in prezent. Acest proiect se va desfasura in paralel cu implicarea stiintifica a autorilor in programul international NECLIME. Concluziile acestui studiu ar putea sugera tendinte de evolutie ale mediului in viitor.

Proiectul: Studii statistico-spectrale a datelor geomagnetice monitorizate la Observatorul Geomagnetic National Surlari (OGNS) si in statiile de etalonare; Studii de caz comparative cu alte observatoare geomagnetice planetare.

Rezultatul: Contributii la descifrarea caracteristicilor morfologice si variabilitatii spatio-temporare a campului geomagnetic.

Beneficiarul: Ministerul Cercetării și Inovării

Nr. contractului: PN 09 21 05 02

Perioada: 2009-2015 / 22 faze

Responsabil proiect: Laurentiu Asimopolos

Proiectul: Studiul caraceristicilor mediului magneto-inregistrator din areale cu zacaminte de carbuni, pe baza proprietatilor paleo-rock-magnetice ale depozitelor pliocene din vestul Bazinului Dacic.

Rezultatul: Investigarea caracteristicilor paleo-rock-magnetice ale formatiunilor geologice purtatoare de carbuni din Bazinul Dacic. Corelarea magneto-stratigrafica a acestor formatiuni.

Beneficiarul: Ministerul Cercetării și Inovării

Nr. contractului: PN 09 21 05 07

Perioada: 2009-2015 / 7 faze

Responsabil proiect: Radan Sorin / Niculici Eugen

Proiectul: Modele geologice ale mantalei litosferice pentru zonele geodinamic active de pe teritoriul României realizate pe baza datelor geofizice, petrofizice, geochimice şi petrologice.

Rezultatul: Stabilirea caracteristicilor petrografice și structurale ale mantalei litosferice din zonele geodinamic active. Stabilirea relaţiei între caracterul geodinamic activ al zonei și alcătuirea geologică a acesteia

Beneficiarul: Ministerul Cercetării și Inovării

Nr. contractului: PN16 06 04 07

Perioada: 2016– 2017

Responsabil proiect: Niculici Eugen

Contract: 9PS / 2017
Perioada de implementare: Noiembrie 2017 – Decembrie 2018
Valoare totală: 4.000.000 lei și 20.000 lei cofinnațare

Parteneri:

  • INSTITUTUL NAȚIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU METALE NEFEROASE ȘI RARE – IMNR (Coordonator Proiect}
  • INSTITUTUL NAȚIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE ÎN DOMENIUL GEOLOGIEI, GEOFIZICII, GEOCHIMIEI ȘI TELEDECȚIEI – IGR
  • INSTITUTUL NAȚIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU METALE ȘI RESURSE RADIOACTIVE – INCDMRR
  • INSTITUTUL NAȚIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI – INCDPM
  • INSTITUTUL NAȚIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU CHIMIE ȘI PETROCHIMIE – ICECHIM
  • S.C. COSFEL ACTUAL S.R.L.

Proiectul abordează o problematică complexă pornind de la aspecte geologice / geochimice, până la procesarea prin tehnologii eficiente energetic a reziduurilor miniere exploatabile și studii privind impactul de mediu al reziduurilor miniere neexploatabile, și se adresează atât comunității științifice, cât și potențialilor beneficiari din domeniul industriei miniere, domeniile de specializare inteligentă (auto, energie) și construcțiilor de mașini (producători de echipamente). Inițiativa celor 6 parteneri – 5 institute naționale de cercetare-dezvoltare și 1 IMM – constituie primul pas spre realizarea unei baze de date sistematice, actualizate la nivel național, privind resursele secundare de materii prime, bazată pe o evaluare a elementelor utile plecând de la geologia regiunii (tipuri de roci și structuri geologice), caracteristicile zăcămintelor, elementele extrase prin exploatare și în final elementele trecute în steril (în particular iazuri de decantare). Metodele și procedurile unitare pentru colectarea probelor, ce vor fi elaborate în cadrul proiectului, pot fi aplicate ulterior testării tuturor iazurilor și haldelor de steril. Un element de noutate absolută la nivel național îl constituie abordarea studiilor de caz din perspectiva tehnologiilor complexe de procesare a reziduurilor miniere exploatabile în strânsă corelație cu reglementările în domeniul mediului, realizarea unei instalații pentru procesare resurse secundare și a unei instalații pentru testarea tehnologiilor de obținere materii prime, ceea ce va permite pe termen mediu, valorificarea mai rapidă a rezultatelor proiectului.

Obiectiv general: Realizarea unui registru național al resurselor secundare de materii prime rezultate din reziduurile miniere care să permită re-poziționarea domeniului minier din perspectiva asigurării resurselor minerale necesare unei dezvoltări durabile a țării, în condiții prietenoase cu mediul.

Obiective specifice:

  • Reactualizarea într-o perioadă de 1 an, pe parcursul derulării proiectului, a bazei de date integrate privind resursele secundare de materii prime din reziduuri miniere, cu accent pe halde și iazuri de steril; se vor eșantiona cel puțin 20 de zone reprezentative;
  • Simularea în condiții tehnico-economice, a procesării resurselor secundare de materii prime (iazuri de steril), cu scopul identificării modalităților de eficientizare a acestora, în condiții prietenoase cu mediul, cu accent pe studiul impactului de mediu în strânsă concordanță cu legislația europeană;
  • Realizarea a 3 studii de caz care să asigure implementarea rezultatelor proiectului;
  • Organizarea a 2 dezbateri naționale și 5 dezbateri regionale în zone reprezentative, cu scopul informării publicului cu privire la activitățile de exploatare a resurselor secundare din reziduuri miniere și al demarării cooperării eficiente între instituții și autorități (ministere, agenții cu preocupări în domeniu, organizații locale, camere de comerț, ONG-uri, institute și universități cu preocupări în domeniu, potențiali utilizatori).

Activități:

  • Etapa 1
    Pregătirea logistică și tehnică a proiectului
    Coordonator etapă: CO – IMNR
    Termen realizare: 08.12.2017
    Obiectiv: Elaborarea strategiei și a planului de lucru pentru îndeplinirea scopului proiectului
  • Etapa 2
    Reactualizarea informațiilor privind legislația europeană în domeniul resurselor secundare din reziduuri miniere
    Coordonator etapă: CO – IMNR
    Termen realizare: 08.12.2017
    Obiectiv: Reactualizarea bazei de date integrate privind resursele secundare din reziduuri miniere
  • Etapa 3
    Situația actuală din țara noastră privind politicile de exploatare a rezervelor secundare de materii prime
    Coordonator etapă: P5 – COSFEL ACTUAL S.R.L.
    Termen: 30.06.2017
    Obiectiv: Identificarea poziției României in domeniul exploatării resurselor secundare de materii prime
  • Etapa 4
    Elaborarea documentației privind zonele cu reziduuri miniere exploatabile
    Coordonator etapă: P1 – IGR
    Termen: 30.06.2018
    Obiective: Inventarierea zonelor cu reziduuri miniere exploatabile
  • Etapa 5
    Elaborarea documentației privind rezervele secundare de materii prime cu importanță economică rezultate din reziduurile miniere
    Coordonator etapă: P2 – INCDMRR
    Termen: 10.12.2018
    Obiectiv: Stabilire rezerve secundare de materii prime cu importanță economică
    Informatii suplimentare pot fi gasite pe website-ul proiectului: http://imnr.ro/sectorial_2017/index-2.html

Coordonatorul de proiect din partea IGR este Dr. Delia Dumitraș,(e-mail: d_deliaro(at)yahoo.com) care, de asemenea, poate oferi informații detaliate despre acest proiect.

Institutul Geologic al Romaniei găzduieste baza de date creată ca urmare a cercetarii realizate în cadrul proiectului. Pentru a o vizualiza vă rugam sa accesati următorul link: Baza de date iazuri de decantare Romania

Elaborarea si implementarea de tehnologii inovative pentru monitorizarea hazardului natural si antropic privind deplasarile de teren – MONISENZ- Proiecte Colaborative de Cercetare Aplicativă PN-II-PT-PCCA-2013-4 – contract 63/2014

Obiectivul general al proiectului il constituie dezvoltarea cunoasterii in domeniul amenajarii teritoriului in maniera durabila, ca raspuns la scopul si obiectivele Programului 4 – Parteneriate in domeniile prioritare.
Proiectul urmareste avansarea si integrarea tehnologiilor de achizitie si procesare ale
datelor, subordonate unei multitudini de tehnici geologice-geofizice, pentru determinarea de proprietăţi fizice ale terenurilor si de evaluare a stadiului de degradare pentru terenuri situate în arii cu potential de hazard natural si/sau indus de activitati industriale. Sunt vizate elemente de dinamica formatiunilor superficiale, in scopul solutionarii problematicii hazardului natural si antropic cu implicaŃii directe în generarea fenomenelor de instabilitate a terenului.
Evaluarea, monitorizarea si diminuarea procesului degradarii terenurilor datorita deplasarilor de teren impun informatii privind caracteristicile fizice si geologice ale complexelor litologice implicate. Proiectul are ca obiectiv central cresterea posibilitatilor principalelor metode geofizice (seismometrice, geoelectrice, teledetectie, GPR etc.) de investigare rezolutiva a sectiunii de mica adancime, pentru dezvoltarea unei metodologii (testate in puncte critice/fierbinti din zonele alese pentru studiu), in vederea imbunatatirii gradului de cunoastere, a calibrarii metodelor si a integrarii strategiei pentru managementul hazardului.
În spaţiul acestor coordonate, se evidenţiază drept caracteristică proeminentă a dezvoltărilor metodologice geofizice elaborarea unui agregat de tehnologii seismicenoninvazive pentru calcularea in situ a principalilor parametri geoelastici-coeficientul Poisson, modulii de elasticitate longitudinală si transversală si modulul de compresiune. Obiectivele se realizează prin determinarea distribuţiilor de viteze ale undelor transversale si ale celor longitudinale în secţiunea de mică adâncime, deziderate ale investigaŃiei de geologie inginerească.
Proiectul, prin structura consortiului care participa la realizarea sa, se incadreaza in exigentele Programului, atragand entitati de invatamant, cercetare-dezvoltare (Universitatea din Bucuresti-CO, IGR- P1), agenti economici (SC. Prospectiuni SA-P2, SC GEO-SERV SRL-P3), asigurand oraspundere comuna in luarea deciziilor pentru viitor si aducand contributii la dezvoltarea cunostintelor indomeniul amenajarii teritoriului in maniera durabila.In plus, intreprinderile ce fac parte din consortiu, prin experienta lor, vor permite luarea in considerare a fezabilitatii unor astfel de evolutii bazate pe constrangeri economice, pe fiabilitatea rezultatelor si a nevoilor grupului format din cercetatori, practicieni şi dezvoltatori de instrumente care provin de la mai multe discipline diferite.
Responsabil proiect IGR- CS II Raluca-Mihaela Maftei

  • LGGA – Laborator de Geologie şi Geofizică Ambientală

 

Obiectivele proiectului sunt: dezvoltarea posibilitatilor de diagnostic ale unui laborator modern de cercetare, creşterea calităţii şi diversificarea ofertei de servicii inovative pentru diferite ramuri ale economiei românesti, crearea unei infrastructuri de cercetare performante, multidisciplinară, cu utilizatori multipli, la care se adaugă şi crearea de noi locuri de muncă prin atragerea tinerilor şi a specialiştilor cu experienţă în domeniul geologiei ambientale.
Detalii suplimentare puteţi obţine de la:
Nume persoană contact: CSII Raluca-Mihaela Maftei, Director de proiect
Tel. 021.306.0484, Fax: 021.318.13.26, e-mail:mafteir(at)yahoo.com
Detalii
Detalii Faza I

MICROCOSMOS – Laborator de microscopie electronică

Institutul Geologic al României, cu sediul în str. Caransebeş nr.1, sector 1, Bucureşti, derulează, începând cu data de 25.04.2014, proiectul “MICROCOSMOS – LABORATOR DE MICROSCOPIE ELECTRONICĂ“, co-finanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională, în baza contractului de finanţare încheiat cu Ministerul Educaţiei Naţionale.

Valoarea totală a proiectului este de 10.964.901 lei, din care asistenţa financiară nerambursabilă este de 8.982.017 lei.

Proiectul se implementează în localitatea Bucureşti la Institutul Geologic al României, cu sediul în str. Caransebeş nr.1, sector 1, pe o durată de 18 luni.
Obiectivele proiectului sunt: modernizarea şi dezvoltarea posibilitatilor de diagnostic ale unui laborator modern de cercetare, creşterea calităţii şi diversificarea ofertei de servicii inovative pentru diferite ramuri ale economiei românesti, crearea unei infrastructuri de cercetare performante, multidisciplinară, cu utilizatori multipli, la care se adaugă şi crearea de noi locuri de muncă prin atragerea tinerilor şi a specialiştilor cu experienţă în domeniul geologiei ambientale.

Detalii suplimentare puteţi obţine de la:
Nume persoană contact: Constantin COSTEA, Director de proiect
Tel mob: 0768591643 Tel. 0314033400, Fax: 0314033499, e-mail:titicostea(at)yahoo.com

GEOLAS DATA – Cercetari avansate pentru determinarea parametrilor termici, spectrali si chimici ai mineralelor, rocilor si reziduurilor industriale pentru realizarea unor baze de date si metadate georeferentiale destinate monitorizarii problemelor de mediu.

Manipularea si depozitarea cantităţii imense de material ‘rezidual’ este una din cele mai mari provocări cu care se confruntă industria minieră în întreaga lume. România având în industria extractivă o pondere importantă a economiei, şi în prezent, dar mai ales în trecutul imediat apropiat, are de rezolvat probleme importante legate de stabilizarea şi ameliorarea unor mari suprafeţe ocupate cu depozite de deşeuri miniere. Unei astfel de provocări, în ce priveşte inventarierea si monitorizarea, i s-a căutat răspunsul şi prin utilizarea teledetecţiei satelitare. Metodologia de monitorizare prin teledetecţie a efectelor industriei miniere asupra mediului (în principal, datorită deşeurilor miniere reprezentate de halde şi iazuri de decantare) se bazează pe inventarierea carcateristicilor spectrale ale mineralelor şi rocilor componente a litologiilor şi structurilor geologice întâlnite în aria exploatărilor miniere, structurilor petrolifere şi/sau a uzinelor de preparare a minereurilor. Modificarea în timp a volumelor depozitate sau a componenţei mineralogice principale a acestor depozite de steril se doreşte a putea fi urmărită prin constituirea unei baze de date, actualizată periodic la nivel de bazin, regional sau chiar naţional.

  • Studii statistico-spectrale ale datelor geomagnetice monitorizate la Observatorul Geomagnetic National Surlari (OGNS) si in statiile de etalonare;
  • Studii de caz comparative cu alte observatoare geomagnetice planetare

Prezentul proiect va creea in prima etapa o platforma georeferentiala, urmata de alegerea si crearea de noi proceduri software de analiza in vederea obtinerii unor rezultate stiintifice relevante.

Realizarea bazelor de date in format digital pentru datele magnetice achizitionate in cadrul OGNS, elaborarea sistemului informatic, reprocesarea si reinterpretarea datelor in corelatie cu datele magnetice ale altor observatoare planetare in scopul optimizarii modelelor actuale de camp geomagnetic.

Sistem integrat de tehnologii de colectare a datelor în scopul estimării gradului de degradare a solului datorită fenomenelor de instabilitate a terenului – LANDSOIL

Proiectul LANDSOIL poate fi văzut ca un ghid al tehnicilor operaţionale folosite în implementarea politicii şi legislaţiei de mediu existente la nivel european, cu adaptare la politica şi legislaţia din România. Înca din 2002, Comisia Europeană a considerat solul ca o resursă ce nu se reface, ameninţată de hazarde naturale şi antropice (COM179/2002). Principalele ameninţări identificate includ alunecările de teren şi fenomenele apărute în zone cu exploatări miniere subterane abandonate. Implementarea Strategiei in Problema Solurilor (Soil Thematic Strategy-COM232/2006) implică obligaţia tututror statelor membru de a individualiza ariile de risc privind eroziunea, scăderea materiei organice, tasarea, salinizarea şi alunecările de teren.

LANDSOIL este focalizat pe determinarea principalilor factori ce determină apariţia fenomenelor de instabilitate a terenului, determinarea proprietăţilor fizico-mecanice ale depozitelor implicate, estimarea hazardului natural si antropic de producere a acestor fenomene, monitorizarea fenomenelor, precum şi elaborarea unui model digital (harta de hazard pentru zonele alese).

Paduri Pietrificate din Romania descrise prin studii paleoxylologice, interpretarea lor paleoclimatica si conturarea lor ca arii protejate. – PETRIFOREST

Paleoxylotomia reprezinta una din cele importante metode de identificare taxonomica a lemnelor fosile, adesea reprezentand singurul mod pentru a afla compozitia floristica a padurilor pietrificate sau carbonificate. In lume au fost identificate numeroase paduri pietrificate, distribuite pe toate continentele, reprezentand fora arboreala a diferitelor ‘momente geologice’ din Paleozoic, Mezozoic sau Cenozoic. Cercetarile noastre anterioare au pus in evidenta existenta unor paduri pietrificate si in Romania, reprezentand Jurasicul, Cretacicul si Tertiarul. Proiectul propune continuarea cercetarii stiintifice a acestora pentru noi identificari taxonomice, in scopul conturariicompozitiei lor floristice originale prin studii paleoxylotomice, posibile si datorita existentei printre autorii acestui proiect a unor specialisti in domeniu confirmati international. In urma realizarii activitatilor propuse se prezuma identificarea de noi taxoni fosili, unii ca specii noi pentru stiinta, din padurile pietrificate din Carpati. Toate aceste cercetari, pe langa semnificatia paleoclimatica care va fi evidentiata ca un model pentru evolutia climei actuale, se vor constitui in argumentatii pentru conturarea de arii protejate pentru paduri pietrificate pe teritoriul Romaniei si acest proiect intentioneaza sa se finalizeze cu asemenea propuneri.

PROMED- ARII PROTEJATE: EVALUAREA CALITĂŢII MEDIULUI ÎN SCOPUL VALORIFICĂRII RESURSELOR NATURALE ŞI AL DEZVOLTĂRII DURABILE LOCALE (2007-2009).

Proiectul, elaborat de un consortiu de 4 parteneri, isi propune studiul diversităţii ecologice din arii protejate in scopul punerii in valoare a resurselor locale si regionale (substante minerale si roci utile, acvifere, izvoare minerale sau geotermale) si valorificarea lor in perspectiva dezvoltarii durabile. Pentru realizarea acestui proiect se au in vedere 6 arii protejate din zona Coridorului verde al Dunarii (parcurile nationale si naturale Muntii Macinului, Balta, Mica a Brailei, Comana, Portile de Fier si Geoparcul Muntii Mehedinti, rezervatia geologica Cheia – Dobrogea Centrala), o arie protejata din Carpatii de Curbura cu hazard seismic si alunecari de teren (Rezervatia Naturala Vulcanii Noroiosi Paclele Mari si Paclele Mici) si un parc national din sudul Carpatilor Meridionali (Buila – Vanturarita). Elementele de noutate ale proiectul il reprezinta studiul diversităţii geologice (alcătuire şi structură, roci utile, zăcăminte metalifere sau nemetalifere, hazarde naturale şi antropice), biologice şi ecologice la nivel local, regional şi naţional.
Prin subiectul propus, al diversitatii geologice si ecologice in arii protejate, proiectul se incadreaza in Directia de cercetare 3 Mediu, Program 4 Parteneriate in domenii prioritare. Una dintre prioritatile tematice ale directiei Mediu este Protectia si reconstructia ecologica a zonelor critice si conservarea ariilor protejate (3.3) in cadrul careia primul obiectiv specific de cercetare este Diversitatea biologica, geologica si ecologica la nivel local, regional si national (3.3.1.).
In Romania, in fiecare judet exista zeci de arii naturale protejate, de tipul monumentelor si rezervatiilor naturale (geologice, biologice si mixte), situate in afara ariilor protejate ale parcurilor si aflate intr-un mare pericol de a fi distruse datorita impactului activitatilor antropice. Ariile protejate din tara noastra au un patrimoniu natural si cultural important, care nu este valorificat pentru a genera venituri, datorita in primul rand lispei de informatie dar si dificultatii accesului in zona, slabei infrastructuri turistice si lipsei unor proiecte viabile. Interesele si activitatile comunitatilor locale sunt strans legate de zonele protejate si ca atare, au un potential impact negativ asupra eficientei managementului si mentinerii statutului acestora. In special lipsa educatiei de mediu a populatiei constituie o amenintare, ca si incapacitatea de apreciere a valorii patrimoniului natural in general, si a celui geologic in special. Pentru a cunoaste amenintarile la adresa geositurilor este necesar un studiu al geodiversitatii. Geodiversitatea reprezinta varietatea mediilor geologice, a fenomenelor si proceselor active care determina formele de relief, rocile, mineralele, fosilele, solurile si alte depozite superficiale care furnizeaza cadrul vietii pe pamant. Diversitatea geologica este legatura dintre om, forme de relief si cultura lor, prin interactiunea biodiversitatii cu solul, mineralele, rocile, fosilele, procesele active si mediul creat. Prin urmare, diversitatea geologica este complementara diversitatii biologice, impreuna constituind un intreg, iar abordarea naturii in perspectiva holistica impune cunoasterea si conservarea atat a diversitatii geologice, cat si a diversitatii biologice. Mai mult decat atat, cunoasterea diversitatii geologice poate oferi solutii pentru protejarea diversitatii biologice, precum si pentru elaborarea strategiilor de management in spiritul dezvoltarii durabile.
Proiectul este planificat a fi realizat in 4 etape:

  • Etapa I, 2007: Documentare complexă asupra patrimoniului natural şi cultural al parcurilor Munţii Măcinului, Balta Mică a Brăilei, Comana, Buila-Vânturariţa, Porţile de Fier şi a rezervaţiilor Cheia-Dobrogea şi Vulcanii Noroioşi Pâclele Mari şi Pâclele Mici.
    Rezultate: Studiu ce conţine date sintetice privind diversitatea geologică (litologică, mineralogică, paleontologică, structurală, tipuri de hazard), calitatea mediului şi evaluarea resurselor naturale ale ariilor protejate cercetate.
  • Etapa II, 2008: Studiul diversităţii geologice şi evaluarea impactului antropic asupra mediului în 5 arii protejate: Munţii Măcinului, Parcurile Naturale Comana şi Balta Mică a Brăilei, rezervaţiile Cheia-Dobrogea şi Vulcanii Noroioşi Pâclele Mari şi Pâclele Mici.
    Rezultate: Machetele hărţilor geotematice pentru cele 5 arii protejate studiate, documentaţii privind evaluarea resurselor minerale şi hidrogeologice, evaluarea gradului de conservare a siturilor, planuri cu propuneri de măsuri de conservare şi reabilitare şi oferirea de soluţii alternative pentru exploatarea resurselor.
  • Etapa III, 2009: Studiul diversităţii geologice în Parcul Natural Porţile de Fier.
    Rezultate: Bază de date mineralogice pentru peşterile din aria studiată, studii mineralogice asupra mineralizaţiilor din Parcul Natural Porţile de Fier, raport privind evaluarea gradului de poluare a Dunării în sectorul studiat, macheta hărţii geoturistice şi macheta hărţii hidrogeologice pentru Parcul Natural Porţile de Fier.
  • Etapa IV, 2009: Studii privind identificarea ameninţărilor la adresa mediului şi propunere de soluţii în Parcul Natural Porţile de Fier.
    Rezultate: Studii privind gradul de conservare a siturilor geologice şi propunerea de măsuri de conservare şi reabilitare.
  • Etapa V, 2010: Elaborarea atlasului hărţilor geotematice pentru ariile protejate studiate. Valorificarea şi diseminarea rezultatelor.
    Rezultate: Redactarea machetelor hărţilor geotematice.

Proiectul are ca obiectiv principal dezvoltarea retelei taxonomice romanesti (RO-TAF), in perspectiva integrarii in reteaua europeana SYNTHESYS, retea si infrastructura de cercetare in domeniul stiintelor naturii.

Proiectul propune:

  • aplicarea standardelor europene pentru managementul colectiilor si a bazelor de date;
  • utilizarea celor mai bune tehnici si metode in pastrarea, depozitarea si conservarea colectiilor;
  • dezvoltarea de parteneriate nationale si internationale in domeniul stiintelor naturale;
  • cresterea vizibilitatii cercetarii romanesti prin participarea cu lucrari stiintifice, la manifestari stiintifice internationale.

Tematica propusa spre rezolvare in cadrul acestui proiect este impusa de necesitatea abordarii multidisciplinare a domeniilor de cercetare, abordare care poate rezolva inclusiv problematici geologice complicate, cum ar fi structura adanca a crustei terestre. Pe plan national, modul complex de abordare a problemelor geologice (prin suprapunere de metode de investigatie) a fost mai dificil de practicat, dar corelarile si investigatiile multidisciplinare sunt tot mai necesare, pe masura ce cercetarea geologica romaneasca are acces la logistica moderna, iar integrarea stiintifica si tehnica o impun.

Ca argument, propunem un studiu de caz ce urmareste sa demonstreze importanta investigatiilor analitice (geochimice, mineralogice si izotopice) in rezolvarea unor probleme geologice complexe, de la modele petrologice pana la cele de tectonica regionala si structura adanca. Studiul de caz abordeaza un ansamblu de metode de investigatie (petrologice, geofizice si de teledetectie) ca mijloace de observare si evaluare a structurii interne a Pamantului.

Scopul stiintific este acela de a verifica, prin metode geofizice (gravimetrie, magnetism) si teledetectie, viabilitatea unui model petro-tectonic avansat pe baze mineralogice, geochimice si izotopice.

Contract: 15/2011
Titlu proiect: Elaborarea unui plan de management al riscurilor rezultate in urma exploatarii sarii geme (pe cale uscata sau prin sonde de dizolvare) asupra mediului inconjurator

Proiectul se incadreaza in obiectivele generale ale Obiectivului 4: Dezvoltare durabila, prevenirea si reducerea poluarii mediului, abordând domeniul prioritar care este mediul, siguranta acestuia si a locuitorilor care il populeaza. El se poate concretiza prin aplicarea masurilor si crearea mecanismelor de prevenire sau atenuare a dezastrelor.

Scopul proiectului este:

  • Inventarierea calitativă şi cantitativă a salinelor din punct de vedere al potenţialului de risc de colaps;
  • Propunerea unor masuri preventive si/sau de remediere, cu respectarea Aquis-ului de Mediu European Sistem de monitorizare si de alarmare;
  • Elaborarea Planului de management de risc pentru evitarea situaţiilor de colaps a cavităţilor saline.

Obiectivele generale ale proiectului sunt urmatoarele:

  • Evaluarea potenţialului de risc de colaps a salinelor din România;
  • Evaluarea potenţialului de risc de colaps a câmpurilor de dizolvare a sării geme din România;
  • Stabilirea unor măsuri preventive pentru reducerea impactului situaţiilor de colaps;
  • Elaborarea unui plan de management al riscurilor rezultate în urma exploatării sării geme atât pe cale uscată cât şi pe cale umedă;
  • Elaborarea hărţilor de risc pentru zonele salifere utilizând tehnici GIS.

Responsabil proiect: CS II Raluca-Mihaela Maftei

Titlul proiectului: MODELAREA STRUCTURII ADANCI A CRISTALINULUI GETIC DIN CARPATII MERIDIONALI CENTRALI PRIN CORELAREA DATELOR PETROLOGICE, GEOFIZICE, TECTONICE SI DE TELEDETECTIE

Acronim: PETROGEOF
Proiect de tip: ceex – P-CD
Aria tematica: Mijloace de observare si evaluare a Pamantului – Observarea Pamantului (Terra)
Durata proiectului:  28 luni (2006-2008)
Valoarea grantului: 1.200.000 lei
Director / responsabil de proiect: Dr. Anca Dobrescu

Rezumatul propunerii:

Tematica propusa spre rezolvare in cadrul acestui proiect este impusa de necesitatea abordarii multidisciplinare a domeniilor de cercetare, abordare care poate rezolva inclusiv problematici geologice complicate, cum ar fi structura adanca a crustei terestre. Pe plan national, modul complex de abordare a problemelor geologice (prin suprapunere de metode de investigatie) a fost mai dificil de practicat, dar corelarile si investigatiile multidisciplinare sunt tot mai necesare, pe masura ce cercetarea geologica romaneasca are acces la logistica moderna, iar integrarea stiintifica si tehnica o impun.
Ca argument, propunem un studiu de caz ce urmareste sa demonstreze importanta investigatiilor analitice (geochimice, mineralogice si izotopice) in rezolvarea unor probleme geologice complexe, de la modele petrologice pana la cele de tectonica regionala si structura adanca.
Studiul de caz abordeaza un ansamblu de metode de investigatie (petrologice, geofizice si de teledetectie) ca mijloace de observare si evaluare a structurii interne a Pamantului. Scopul stiintific este acela de a verifica, prin metode geofizice (gravimetrie, magnetism) si teledetectie, viabilitatea unui model petro-tectonic avansat pe baze mineralogice, geochimice si izotopice.
Modelul petro-tectonic invocat este cel al unui sistem magmatic cantonat in Domeniul Getic al Carpatilor Meridionali, care a fost dovedit izotopic ca avand surse profunde, iar calea de acces a magmelor, caracter tectonic transcrustal. Studiul mineralogic si geochimic complex a condus la modelul petrologic al topirii partiale generat de un mecanism de subplacare a unui material astenolitic ca furnizor energetic si de material sursa pentru declansarea proceselor magmatice.
Proiectul de fata propune cuantificarea geometrica a parametrilor modelului petro-tectonic de ansamblu si modelarea geofizica (gravimetrica si aero-magnetometrica) a datelor obtinute din arealul ţintă şi prelucrate conform metodologiilor moderne, pentru conturarea anomaliilor semnificative care sa verifice modelul petrologic al “subplacarii bazaltice” si caracterul transcrustal al caii de acces a magmelor. Datele geofizice vor fi corelate cu date geologice de suprafata obtinute prin masuratori clasice si cu elemente tectonice ale interpretării structurale obţinute prin teledetecţie.
Arealul vizat al acestui studiu il constituie Cristalinul Getic al Carpatilor Meridionali Centrali (zona muntilor Sebes-Cibin si Fagarasul de NW) pe o suprafata de cca. 8000 Km2, unde studii relativ recente de petrologie au evidentiat un tip de magmatism cu caracteristici particulare, foarte asemanatoare magmatismului adakitic. Existenta acestuia pune probleme genetice si tectonice deosebite, care ar putea fi rezolvate prin intermediul unor metode (geofizice) de investigatie, capabile sa descifreze structura interna a crustei in acest areal. Un asemenea studiu complex poate demonstra complementaritatea unor metode geologice si geofizice de investigatie in rezolvarea unor probleme de petrologie si tectonica regionala pe de o parte, si poate contribui la descifrarea structurii interne a crustei pe un areal extins, conducand la imbunatatirea imaginii litostratigrafice si tectonice regionale.
Beneficiile stiintifice pot fi importante atat pentru Stiintele Geologice propriu-zise, cat si ca baza geologica indispensabila unor activitati de constructii civile, pentru preventia catastrofelor naturale si pentru identificarea si extinderea acumularilor de resurse minerale si energetice.