Proiectul: Capacităţi şi servicii instituţionale pentru cercetarea, monitorizarea şi prognoza riscurilor din spaţiul extraatmosferic– acronim SAFESPACE.

Rezultatul: Descifrarea paternului variațiilor geomagnetice si realizarea unui system pentru monitorizarea și prognoza activității geomagnetice.

Beneficiarul: UEFISCDI / PNCDI III

Nr. contractului: Contract nr.16 PCCDI/2018

Perioada: 2018-2020

Responsabil proiect: Laurentiu Asimopolos

Telefon: 0751 550 941

Email: asimopolos(at)gmail.com

Website proiect: http://safespace.rosa.ro/index.html

Livrabil: arhiva.igr.ro

Portal: http://safespace.apps.devcloud.ici.ro

Geo-biodiversitatea Parcului Naţional Cheile Bicazului – Hăşmaş

Studii integrate geologice, geografice, biologice pentru îmbogăţirea patrimoniului natural al parcului şi extinderea limitelor acestuia

Acest proiect propune documentarea stiintifică a Parcul National Cheile Bicazului – Hăsmas care va avea o contributie foarte importantă la cresterea si îmbunătătirea gradului de cunoasterea a Patrimoniului natural pe care parcul îl detine, a geo- si biodiversitătii regiunii tutelate, creând conditii pentru o colaborare stiintifică pe termen lung a partenerilor din acest consortiu de cercetare cu Administratia Parcului.

Fluctuaţii climatice majore în Miocenul României: dovezi paleobotanice – FLUCLIMRO

Principalul obiectiv al proiectului il reprezinta constituirea bazei nationale de date paleofloristice, paleovegetationale, paleoecologice si paleoclimatice, indispensabila evaluarii evolutiei regnului vegetal in miocen si calcularii fluctuatiilor climatice majore decelate in miocenul Romaniei.

MODELAREA PALEOCLIMATULUI IN ARIA CARPATICA PE BAZA STUDIULUI FLORELOR CENOFITICE DIN ROMANIA – PALAEOBOT

Dupa peste un secol de cercetari paleobotanice in aria Carpatilor romanesti este vremea abordarii interpretative a datelor acumulate. Prin studii de macroresturi vegetale si de polen si spori au fost descrise o serie de flore apartinand Cenofiticului, interval de timp dominat de Angiosperme. Pe baza acestora sunt posibile interpretari paleoclimatice, paleoecologice si paleogeografice. Pentru conformitate cu ICBN (International Code of Botanical Nomenclature) este necesara o revizie formala a tuturor taxonilor identificati si stabilirea echivalentilor actuali. Pentru calculul parametrilor climatici se va analiza si evalua fiecare flora cenofitica descrisa, prin metode moderne, ca metoda CLAMP (Climate-leaf analysis multivariate program) ori CA (Coexistence Approach). Rezultatele vor fi transformate in curbe exprimand evolutia paleoclimatica din Cretacicul superior pana in prezent. Acest proiect se va desfasura in paralel cu implicarea stiintifica a autorilor in programul international NECLIME. Concluziile acestui studiu ar putea sugera tendinte de evolutie ale mediului in viitor.

Proiectul: Studii statistico-spectrale a datelor geomagnetice monitorizate la Observatorul Geomagnetic National Surlari (OGNS) si in statiile de etalonare; Studii de caz comparative cu alte observatoare geomagnetice planetare.

Rezultatul: Contributii la descifrarea caracteristicilor morfologice si variabilitatii spatio-temporare a campului geomagnetic.

Beneficiarul: Ministerul Cercetării și Inovării

Nr. contractului: PN 09 21 05 02

Perioada: 2009-2015 / 22 faze

Responsabil proiect: Laurentiu Asimopolos

Proiectul: Studiul caraceristicilor mediului magneto-inregistrator din areale cu zacaminte de carbuni, pe baza proprietatilor paleo-rock-magnetice ale depozitelor pliocene din vestul Bazinului Dacic.

Rezultatul: Investigarea caracteristicilor paleo-rock-magnetice ale formatiunilor geologice purtatoare de carbuni din Bazinul Dacic. Corelarea magneto-stratigrafica a acestor formatiuni.

Beneficiarul: Ministerul Cercetării și Inovării

Nr. contractului: PN 09 21 05 07

Perioada: 2009-2015 / 7 faze

Responsabil proiect: Radan Sorin / Niculici Eugen

Proiectul: Modele geologice ale mantalei litosferice pentru zonele geodinamic active de pe teritoriul României realizate pe baza datelor geofizice, petrofizice, geochimice şi petrologice.

Rezultatul: Stabilirea caracteristicilor petrografice și structurale ale mantalei litosferice din zonele geodinamic active. Stabilirea relaţiei între caracterul geodinamic activ al zonei și alcătuirea geologică a acesteia

Beneficiarul: Ministerul Cercetării și Inovării

Nr. contractului: PN16 06 04 07

Perioada: 2016– 2017

Responsabil proiect: Niculici Eugen

Contract: 9PS / 2017
Perioada de implementare: Noiembrie 2017 – Decembrie 2018
Valoare totală: 4.000.000 lei și 20.000 lei cofinnațare

Parteneri:

  • INSTITUTUL NAȚIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU METALE NEFEROASE ȘI RARE – IMNR (Coordonator Proiect}
  • INSTITUTUL NAȚIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE ÎN DOMENIUL GEOLOGIEI, GEOFIZICII, GEOCHIMIEI ȘI TELEDECȚIEI – IGR
  • INSTITUTUL NAȚIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU METALE ȘI RESURSE RADIOACTIVE – INCDMRR
  • INSTITUTUL NAȚIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI – INCDPM
  • INSTITUTUL NAȚIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU CHIMIE ȘI PETROCHIMIE – ICECHIM
  • S.C. COSFEL ACTUAL S.R.L.

Proiectul abordează o problematică complexă pornind de la aspecte geologice / geochimice, până la procesarea prin tehnologii eficiente energetic a reziduurilor miniere exploatabile și studii privind impactul de mediu al reziduurilor miniere neexploatabile, și se adresează atât comunității științifice, cât și potențialilor beneficiari din domeniul industriei miniere, domeniile de specializare inteligentă (auto, energie) și construcțiilor de mașini (producători de echipamente). Inițiativa celor 6 parteneri – 5 institute naționale de cercetare-dezvoltare și 1 IMM – constituie primul pas spre realizarea unei baze de date sistematice, actualizate la nivel național, privind resursele secundare de materii prime, bazată pe o evaluare a elementelor utile plecând de la geologia regiunii (tipuri de roci și structuri geologice), caracteristicile zăcămintelor, elementele extrase prin exploatare și în final elementele trecute în steril (în particular iazuri de decantare). Metodele și procedurile unitare pentru colectarea probelor, ce vor fi elaborate în cadrul proiectului, pot fi aplicate ulterior testării tuturor iazurilor și haldelor de steril. Un element de noutate absolută la nivel național îl constituie abordarea studiilor de caz din perspectiva tehnologiilor complexe de procesare a reziduurilor miniere exploatabile în strânsă corelație cu reglementările în domeniul mediului, realizarea unei instalații pentru procesare resurse secundare și a unei instalații pentru testarea tehnologiilor de obținere materii prime, ceea ce va permite pe termen mediu, valorificarea mai rapidă a rezultatelor proiectului.

Obiectiv general: Realizarea unui registru național al resurselor secundare de materii prime rezultate din reziduurile miniere care să permită re-poziționarea domeniului minier din perspectiva asigurării resurselor minerale necesare unei dezvoltări durabile a țării, în condiții prietenoase cu mediul.

Obiective specifice:

  • Reactualizarea într-o perioadă de 1 an, pe parcursul derulării proiectului, a bazei de date integrate privind resursele secundare de materii prime din reziduuri miniere, cu accent pe halde și iazuri de steril; se vor eșantiona cel puțin 20 de zone reprezentative;
  • Simularea în condiții tehnico-economice, a procesării resurselor secundare de materii prime (iazuri de steril), cu scopul identificării modalităților de eficientizare a acestora, în condiții prietenoase cu mediul, cu accent pe studiul impactului de mediu în strânsă concordanță cu legislația europeană;
  • Realizarea a 3 studii de caz care să asigure implementarea rezultatelor proiectului;
  • Organizarea a 2 dezbateri naționale și 5 dezbateri regionale în zone reprezentative, cu scopul informării publicului cu privire la activitățile de exploatare a resurselor secundare din reziduuri miniere și al demarării cooperării eficiente între instituții și autorități (ministere, agenții cu preocupări în domeniu, organizații locale, camere de comerț, ONG-uri, institute și universități cu preocupări în domeniu, potențiali utilizatori).

Activități:

  • Etapa 1
    Pregătirea logistică și tehnică a proiectului
    Coordonator etapă: CO – IMNR
    Termen realizare: 08.12.2017
    Obiectiv: Elaborarea strategiei și a planului de lucru pentru îndeplinirea scopului proiectului
  • Etapa 2
    Reactualizarea informațiilor privind legislația europeană în domeniul resurselor secundare din reziduuri miniere
    Coordonator etapă: CO – IMNR
    Termen realizare: 08.12.2017
    Obiectiv: Reactualizarea bazei de date integrate privind resursele secundare din reziduuri miniere
  • Etapa 3
    Situația actuală din țara noastră privind politicile de exploatare a rezervelor secundare de materii prime
    Coordonator etapă: P5 – COSFEL ACTUAL S.R.L.
    Termen: 30.06.2017
    Obiectiv: Identificarea poziției României in domeniul exploatării resurselor secundare de materii prime
  • Etapa 4
    Elaborarea documentației privind zonele cu reziduuri miniere exploatabile
    Coordonator etapă: P1 – IGR
    Termen: 30.06.2018
    Obiective: Inventarierea zonelor cu reziduuri miniere exploatabile
  • Etapa 5
    Elaborarea documentației privind rezervele secundare de materii prime cu importanță economică rezultate din reziduurile miniere
    Coordonator etapă: P2 – INCDMRR
    Termen: 10.12.2018
    Obiectiv: Stabilire rezerve secundare de materii prime cu importanță economică
    Informatii suplimentare pot fi gasite pe website-ul proiectului: http://imnr.ro/sectorial_2017/index-2.html

Coordonatorul de proiect din partea IGR este Dr. Delia Dumitraș,(e-mail: d_deliaro(at)yahoo.com) care, de asemenea, poate oferi informații detaliate despre acest proiect.

Institutul Geologic al Romaniei găzduieste baza de date creată ca urmare a cercetarii realizate în cadrul proiectului. Pentru a o vizualiza vă rugam sa accesati următorul link: Baza de date iazuri de decantare Romania

Elaborarea si implementarea de tehnologii inovative pentru monitorizarea hazardului natural si antropic privind deplasarile de teren – MONISENZ- Proiecte Colaborative de Cercetare Aplicativă PN-II-PT-PCCA-2013-4 – contract 63/2014

Obiectivul general al proiectului il constituie dezvoltarea cunoasterii in domeniul amenajarii teritoriului in maniera durabila, ca raspuns la scopul si obiectivele Programului 4 – Parteneriate in domeniile prioritare.
Proiectul urmareste avansarea si integrarea tehnologiilor de achizitie si procesare ale
datelor, subordonate unei multitudini de tehnici geologice-geofizice, pentru determinarea de proprietăţi fizice ale terenurilor si de evaluare a stadiului de degradare pentru terenuri situate în arii cu potential de hazard natural si/sau indus de activitati industriale. Sunt vizate elemente de dinamica formatiunilor superficiale, in scopul solutionarii problematicii hazardului natural si antropic cu implicaŃii directe în generarea fenomenelor de instabilitate a terenului.
Evaluarea, monitorizarea si diminuarea procesului degradarii terenurilor datorita deplasarilor de teren impun informatii privind caracteristicile fizice si geologice ale complexelor litologice implicate. Proiectul are ca obiectiv central cresterea posibilitatilor principalelor metode geofizice (seismometrice, geoelectrice, teledetectie, GPR etc.) de investigare rezolutiva a sectiunii de mica adancime, pentru dezvoltarea unei metodologii (testate in puncte critice/fierbinti din zonele alese pentru studiu), in vederea imbunatatirii gradului de cunoastere, a calibrarii metodelor si a integrarii strategiei pentru managementul hazardului.
În spaţiul acestor coordonate, se evidenţiază drept caracteristică proeminentă a dezvoltărilor metodologice geofizice elaborarea unui agregat de tehnologii seismicenoninvazive pentru calcularea in situ a principalilor parametri geoelastici-coeficientul Poisson, modulii de elasticitate longitudinală si transversală si modulul de compresiune. Obiectivele se realizează prin determinarea distribuţiilor de viteze ale undelor transversale si ale celor longitudinale în secţiunea de mică adâncime, deziderate ale investigaŃiei de geologie inginerească.
Proiectul, prin structura consortiului care participa la realizarea sa, se incadreaza in exigentele Programului, atragand entitati de invatamant, cercetare-dezvoltare (Universitatea din Bucuresti-CO, IGR- P1), agenti economici (SC. Prospectiuni SA-P2, SC GEO-SERV SRL-P3), asigurand oraspundere comuna in luarea deciziilor pentru viitor si aducand contributii la dezvoltarea cunostintelor indomeniul amenajarii teritoriului in maniera durabila.In plus, intreprinderile ce fac parte din consortiu, prin experienta lor, vor permite luarea in considerare a fezabilitatii unor astfel de evolutii bazate pe constrangeri economice, pe fiabilitatea rezultatelor si a nevoilor grupului format din cercetatori, practicieni şi dezvoltatori de instrumente care provin de la mai multe discipline diferite.
Responsabil proiect IGR- CS II Raluca-Mihaela Maftei

  • LGGA – Laborator de Geologie şi Geofizică Ambientală

 

Obiectivele proiectului sunt: dezvoltarea posibilitatilor de diagnostic ale unui laborator modern de cercetare, creşterea calităţii şi diversificarea ofertei de servicii inovative pentru diferite ramuri ale economiei românesti, crearea unei infrastructuri de cercetare performante, multidisciplinară, cu utilizatori multipli, la care se adaugă şi crearea de noi locuri de muncă prin atragerea tinerilor şi a specialiştilor cu experienţă în domeniul geologiei ambientale.
Detalii suplimentare puteţi obţine de la:
Nume persoană contact: CSII Raluca-Mihaela Maftei, Director de proiect
Tel. 021.306.0484, Fax: 021.318.13.26, e-mail:mafteir(at)yahoo.com
Detalii
Detalii Faza I

MICROCOSMOS – Laborator de microscopie electronică

Institutul Geologic al României, cu sediul în str. Caransebeş nr.1, sector 1, Bucureşti, derulează, începând cu data de 25.04.2014, proiectul “MICROCOSMOS – LABORATOR DE MICROSCOPIE ELECTRONICĂ“, co-finanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională, în baza contractului de finanţare încheiat cu Ministerul Educaţiei Naţionale.

Valoarea totală a proiectului este de 10.964.901 lei, din care asistenţa financiară nerambursabilă este de 8.982.017 lei.

Proiectul se implementează în localitatea Bucureşti la Institutul Geologic al României, cu sediul în str. Caransebeş nr.1, sector 1, pe o durată de 18 luni.
Obiectivele proiectului sunt: modernizarea şi dezvoltarea posibilitatilor de diagnostic ale unui laborator modern de cercetare, creşterea calităţii şi diversificarea ofertei de servicii inovative pentru diferite ramuri ale economiei românesti, crearea unei infrastructuri de cercetare performante, multidisciplinară, cu utilizatori multipli, la care se adaugă şi crearea de noi locuri de muncă prin atragerea tinerilor şi a specialiştilor cu experienţă în domeniul geologiei ambientale.

Detalii suplimentare puteţi obţine de la:
Nume persoană contact: Constantin COSTEA, Director de proiect
Tel mob: 0768591643 Tel. 0314033400, Fax: 0314033499, e-mail:titicostea(at)yahoo.com

GEOLAS DATA – Cercetari avansate pentru determinarea parametrilor termici, spectrali si chimici ai mineralelor, rocilor si reziduurilor industriale pentru realizarea unor baze de date si metadate georeferentiale destinate monitorizarii problemelor de mediu.

Manipularea si depozitarea cantităţii imense de material ‘rezidual’ este una din cele mai mari provocări cu care se confruntă industria minieră în întreaga lume. România având în industria extractivă o pondere importantă a economiei, şi în prezent, dar mai ales în trecutul imediat apropiat, are de rezolvat probleme importante legate de stabilizarea şi ameliorarea unor mari suprafeţe ocupate cu depozite de deşeuri miniere. Unei astfel de provocări, în ce priveşte inventarierea si monitorizarea, i s-a căutat răspunsul şi prin utilizarea teledetecţiei satelitare. Metodologia de monitorizare prin teledetecţie a efectelor industriei miniere asupra mediului (în principal, datorită deşeurilor miniere reprezentate de halde şi iazuri de decantare) se bazează pe inventarierea carcateristicilor spectrale ale mineralelor şi rocilor componente a litologiilor şi structurilor geologice întâlnite în aria exploatărilor miniere, structurilor petrolifere şi/sau a uzinelor de preparare a minereurilor. Modificarea în timp a volumelor depozitate sau a componenţei mineralogice principale a acestor depozite de steril se doreşte a putea fi urmărită prin constituirea unei baze de date, actualizată periodic la nivel de bazin, regional sau chiar naţional.

  • Studii statistico-spectrale ale datelor geomagnetice monitorizate la Observatorul Geomagnetic National Surlari (OGNS) si in statiile de etalonare;
  • Studii de caz comparative cu alte observatoare geomagnetice planetare

Prezentul proiect va creea in prima etapa o platforma georeferentiala, urmata de alegerea si crearea de noi proceduri software de analiza in vederea obtinerii unor rezultate stiintifice relevante.

Realizarea bazelor de date in format digital pentru datele magnetice achizitionate in cadrul OGNS, elaborarea sistemului informatic, reprocesarea si reinterpretarea datelor in corelatie cu datele magnetice ale altor observatoare planetare in scopul optimizarii modelelor actuale de camp geomagnetic.

Sistem integrat de tehnologii de colectare a datelor în scopul estimării gradului de degradare a solului datorită fenomenelor de instabilitate a terenului – LANDSOIL

Proiectul LANDSOIL poate fi văzut ca un ghid al tehnicilor operaţionale folosite în implementarea politicii şi legislaţiei de mediu existente la nivel european, cu adaptare la politica şi legislaţia din România. Înca din 2002, Comisia Europeană a considerat solul ca o resursă ce nu se reface, ameninţată de hazarde naturale şi antropice (COM179/2002). Principalele ameninţări identificate includ alunecările de teren şi fenomenele apărute în zone cu exploatări miniere subterane abandonate. Implementarea Strategiei in Problema Solurilor (Soil Thematic Strategy-COM232/2006) implică obligaţia tututror statelor membru de a individualiza ariile de risc privind eroziunea, scăderea materiei organice, tasarea, salinizarea şi alunecările de teren.

LANDSOIL este focalizat pe determinarea principalilor factori ce determină apariţia fenomenelor de instabilitate a terenului, determinarea proprietăţilor fizico-mecanice ale depozitelor implicate, estimarea hazardului natural si antropic de producere a acestor fenomene, monitorizarea fenomenelor, precum şi elaborarea unui model digital (harta de hazard pentru zonele alese).

Paduri Pietrificate din Romania descrise prin studii paleoxylologice, interpretarea lor paleoclimatica si conturarea lor ca arii protejate. – PETRIFOREST

Paleoxylotomia reprezinta una din cele importante metode de identificare taxonomica a lemnelor fosile, adesea reprezentand singurul mod pentru a afla compozitia floristica a padurilor pietrificate sau carbonificate. In lume au fost identificate numeroase paduri pietrificate, distribuite pe toate continentele, reprezentand fora arboreala a diferitelor ‘momente geologice’ din Paleozoic, Mezozoic sau Cenozoic. Cercetarile noastre anterioare au pus in evidenta existenta unor paduri pietrificate si in Romania, reprezentand Jurasicul, Cretacicul si Tertiarul. Proiectul propune continuarea cercetarii stiintifice a acestora pentru noi identificari taxonomice, in scopul conturariicompozitiei lor floristice originale prin studii paleoxylotomice, posibile si datorita existentei printre autorii acestui proiect a unor specialisti in domeniu confirmati international. In urma realizarii activitatilor propuse se prezuma identificarea de noi taxoni fosili, unii ca specii noi pentru stiinta, din padurile pietrificate din Carpati. Toate aceste cercetari, pe langa semnificatia paleoclimatica care va fi evidentiata ca un model pentru evolutia climei actuale, se vor constitui in argumentatii pentru conturarea de arii protejate pentru paduri pietrificate pe teritoriul Romaniei si acest proiect intentioneaza sa se finalizeze cu asemenea propuneri.

PROMED- ARII PROTEJATE: EVALUAREA CALITĂŢII MEDIULUI ÎN SCOPUL VALORIFICĂRII RESURSELOR NATURALE ŞI AL DEZVOLTĂRII DURABILE LOCALE (2007-2009).

Proiectul, elaborat de un consortiu de 4 parteneri, isi propune studiul diversităţii ecologice din arii protejate in scopul punerii in valoare a resurselor locale si regionale (substante minerale si roci utile, acvifere, izvoare minerale sau geotermale) si valorificarea lor in perspectiva dezvoltarii durabile. Pentru realizarea acestui proiect se au in vedere 6 arii protejate din zona Coridorului verde al Dunarii (parcurile nationale si naturale Muntii Macinului, Balta, Mica a Brailei, Comana, Portile de Fier si Geoparcul Muntii Mehedinti, rezervatia geologica Cheia – Dobrogea Centrala), o arie protejata din Carpatii de Curbura cu hazard seismic si alunecari de teren (Rezervatia Naturala Vulcanii Noroiosi Paclele Mari si Paclele Mici) si un parc national din sudul Carpatilor Meridionali (Buila – Vanturarita). Elementele de noutate ale proiectul il reprezinta studiul diversităţii geologice (alcătuire şi structură, roci utile, zăcăminte metalifere sau nemetalifere, hazarde naturale şi antropice), biologice şi ecologice la nivel local, regional şi naţional.
Prin subiectul propus, al diversitatii geologice si ecologice in arii protejate, proiectul se incadreaza in Directia de cercetare 3 Mediu, Program 4 Parteneriate in domenii prioritare. Una dintre prioritatile tematice ale directiei Mediu este Protectia si reconstructia ecologica a zonelor critice si conservarea ariilor protejate (3.3) in cadrul careia primul obiectiv specific de cercetare este Diversitatea biologica, geologica si ecologica la nivel local, regional si national (3.3.1.).
In Romania, in fiecare judet exista zeci de arii naturale protejate, de tipul monumentelor si rezervatiilor naturale (geologice, biologice si mixte), situate in afara ariilor protejate ale parcurilor si aflate intr-un mare pericol de a fi distruse datorita impactului activitatilor antropice. Ariile protejate din tara noastra au un patrimoniu natural si cultural important, care nu este valorificat pentru a genera venituri, datorita in primul rand lispei de informatie dar si dificultatii accesului in zona, slabei infrastructuri turistice si lipsei unor proiecte viabile. Interesele si activitatile comunitatilor locale sunt strans legate de zonele protejate si ca atare, au un potential impact negativ asupra eficientei managementului si mentinerii statutului acestora. In special lipsa educatiei de mediu a populatiei constituie o amenintare, ca si incapacitatea de apreciere a valorii patrimoniului natural in general, si a celui geologic in special. Pentru a cunoaste amenintarile la adresa geositurilor este necesar un studiu al geodiversitatii. Geodiversitatea reprezinta varietatea mediilor geologice, a fenomenelor si proceselor active care determina formele de relief, rocile, mineralele, fosilele, solurile si alte depozite superficiale care furnizeaza cadrul vietii pe pamant. Diversitatea geologica este legatura dintre om, forme de relief si cultura lor, prin interactiunea biodiversitatii cu solul, mineralele, rocile, fosilele, procesele active si mediul creat. Prin urmare, diversitatea geologica este complementara diversitatii biologice, impreuna constituind un intreg, iar abordarea naturii in perspectiva holistica impune cunoasterea si conservarea atat a diversitatii geologice, cat si a diversitatii biologice. Mai mult decat atat, cunoasterea diversitatii geologice poate oferi solutii pentru protejarea diversitatii biologice, precum si pentru elaborarea strategiilor de management in spiritul dezvoltarii durabile.
Proiectul este planificat a fi realizat in 4 etape:

  • Etapa I, 2007: Documentare complexă asupra patrimoniului natural şi cultural al parcurilor Munţii Măcinului, Balta Mică a Brăilei, Comana, Buila-Vânturariţa, Porţile de Fier şi a rezervaţiilor Cheia-Dobrogea şi Vulcanii Noroioşi Pâclele Mari şi Pâclele Mici.
    Rezultate: Studiu ce conţine date sintetice privind diversitatea geologică (litologică, mineralogică, paleontologică, structurală, tipuri de hazard), calitatea mediului şi evaluarea resurselor naturale ale ariilor protejate cercetate.
  • Etapa II, 2008: Studiul diversităţii geologice şi evaluarea impactului antropic asupra mediului în 5 arii protejate: Munţii Măcinului, Parcurile Naturale Comana şi Balta Mică a Brăilei, rezervaţiile Cheia-Dobrogea şi Vulcanii Noroioşi Pâclele Mari şi Pâclele Mici.
    Rezultate: Machetele hărţilor geotematice pentru cele 5 arii protejate studiate, documentaţii privind evaluarea resurselor minerale şi hidrogeologice, evaluarea gradului de conservare a siturilor, planuri cu propuneri de măsuri de conservare şi reabilitare şi oferirea de soluţii alternative pentru exploatarea resurselor.
  • Etapa III, 2009: Studiul diversităţii geologice în Parcul Natural Porţile de Fier.
    Rezultate: Bază de date mineralogice pentru peşterile din aria studiată, studii mineralogice asupra mineralizaţiilor din Parcul Natural Porţile de Fier, raport privind evaluarea gradului de poluare a Dunării în sectorul studiat, macheta hărţii geoturistice şi macheta hărţii hidrogeologice pentru Parcul Natural Porţile de Fier.
  • Etapa IV, 2009: Studii privind identificarea ameninţărilor la adresa mediului şi propunere de soluţii în Parcul Natural Porţile de Fier.
    Rezultate: Studii privind gradul de conservare a siturilor geologice şi propunerea de măsuri de conservare şi reabilitare.
  • Etapa V, 2010: Elaborarea atlasului hărţilor geotematice pentru ariile protejate studiate. Valorificarea şi diseminarea rezultatelor.
    Rezultate: Redactarea machetelor hărţilor geotematice.

Proiectul are ca obiectiv principal dezvoltarea retelei taxonomice romanesti (RO-TAF), in perspectiva integrarii in reteaua europeana SYNTHESYS, retea si infrastructura de cercetare in domeniul stiintelor naturii.

Proiectul propune:

  • aplicarea standardelor europene pentru managementul colectiilor si a bazelor de date;
  • utilizarea celor mai bune tehnici si metode in pastrarea, depozitarea si conservarea colectiilor;
  • dezvoltarea de parteneriate nationale si internationale in domeniul stiintelor naturale;
  • cresterea vizibilitatii cercetarii romanesti prin participarea cu lucrari stiintifice, la manifestari stiintifice internationale.

Tematica propusa spre rezolvare in cadrul acestui proiect este impusa de necesitatea abordarii multidisciplinare a domeniilor de cercetare, abordare care poate rezolva inclusiv problematici geologice complicate, cum ar fi structura adanca a crustei terestre. Pe plan national, modul complex de abordare a problemelor geologice (prin suprapunere de metode de investigatie) a fost mai dificil de practicat, dar corelarile si investigatiile multidisciplinare sunt tot mai necesare, pe masura ce cercetarea geologica romaneasca are acces la logistica moderna, iar integrarea stiintifica si tehnica o impun.

Ca argument, propunem un studiu de caz ce urmareste sa demonstreze importanta investigatiilor analitice (geochimice, mineralogice si izotopice) in rezolvarea unor probleme geologice complexe, de la modele petrologice pana la cele de tectonica regionala si structura adanca. Studiul de caz abordeaza un ansamblu de metode de investigatie (petrologice, geofizice si de teledetectie) ca mijloace de observare si evaluare a structurii interne a Pamantului.

Scopul stiintific este acela de a verifica, prin metode geofizice (gravimetrie, magnetism) si teledetectie, viabilitatea unui model petro-tectonic avansat pe baze mineralogice, geochimice si izotopice.

Contract: 15/2011
Titlu proiect: Elaborarea unui plan de management al riscurilor rezultate in urma exploatarii sarii geme (pe cale uscata sau prin sonde de dizolvare) asupra mediului inconjurator

Proiectul se incadreaza in obiectivele generale ale Obiectivului 4: Dezvoltare durabila, prevenirea si reducerea poluarii mediului, abordând domeniul prioritar care este mediul, siguranta acestuia si a locuitorilor care il populeaza. El se poate concretiza prin aplicarea masurilor si crearea mecanismelor de prevenire sau atenuare a dezastrelor.

Scopul proiectului este:

  • Inventarierea calitativă şi cantitativă a salinelor din punct de vedere al potenţialului de risc de colaps;
  • Propunerea unor masuri preventive si/sau de remediere, cu respectarea Aquis-ului de Mediu European Sistem de monitorizare si de alarmare;
  • Elaborarea Planului de management de risc pentru evitarea situaţiilor de colaps a cavităţilor saline.

Obiectivele generale ale proiectului sunt urmatoarele:

  • Evaluarea potenţialului de risc de colaps a salinelor din România;
  • Evaluarea potenţialului de risc de colaps a câmpurilor de dizolvare a sării geme din România;
  • Stabilirea unor măsuri preventive pentru reducerea impactului situaţiilor de colaps;
  • Elaborarea unui plan de management al riscurilor rezultate în urma exploatării sării geme atât pe cale uscată cât şi pe cale umedă;
  • Elaborarea hărţilor de risc pentru zonele salifere utilizând tehnici GIS.

Responsabil proiect: CS II Raluca-Mihaela Maftei

Titlul proiectului: MODELAREA STRUCTURII ADANCI A CRISTALINULUI GETIC DIN CARPATII MERIDIONALI CENTRALI PRIN CORELAREA DATELOR PETROLOGICE, GEOFIZICE, TECTONICE SI DE TELEDETECTIE

Acronim: PETROGEOF
Proiect de tip: ceex – P-CD
Aria tematica: Mijloace de observare si evaluare a Pamantului – Observarea Pamantului (Terra)
Durata proiectului:  28 luni (2006-2008)
Valoarea grantului: 1.200.000 lei
Director / responsabil de proiect: Dr. Anca Dobrescu

Rezumatul propunerii:

Tematica propusa spre rezolvare in cadrul acestui proiect este impusa de necesitatea abordarii multidisciplinare a domeniilor de cercetare, abordare care poate rezolva inclusiv problematici geologice complicate, cum ar fi structura adanca a crustei terestre. Pe plan national, modul complex de abordare a problemelor geologice (prin suprapunere de metode de investigatie) a fost mai dificil de practicat, dar corelarile si investigatiile multidisciplinare sunt tot mai necesare, pe masura ce cercetarea geologica romaneasca are acces la logistica moderna, iar integrarea stiintifica si tehnica o impun.
Ca argument, propunem un studiu de caz ce urmareste sa demonstreze importanta investigatiilor analitice (geochimice, mineralogice si izotopice) in rezolvarea unor probleme geologice complexe, de la modele petrologice pana la cele de tectonica regionala si structura adanca.
Studiul de caz abordeaza un ansamblu de metode de investigatie (petrologice, geofizice si de teledetectie) ca mijloace de observare si evaluare a structurii interne a Pamantului. Scopul stiintific este acela de a verifica, prin metode geofizice (gravimetrie, magnetism) si teledetectie, viabilitatea unui model petro-tectonic avansat pe baze mineralogice, geochimice si izotopice.
Modelul petro-tectonic invocat este cel al unui sistem magmatic cantonat in Domeniul Getic al Carpatilor Meridionali, care a fost dovedit izotopic ca avand surse profunde, iar calea de acces a magmelor, caracter tectonic transcrustal. Studiul mineralogic si geochimic complex a condus la modelul petrologic al topirii partiale generat de un mecanism de subplacare a unui material astenolitic ca furnizor energetic si de material sursa pentru declansarea proceselor magmatice.
Proiectul de fata propune cuantificarea geometrica a parametrilor modelului petro-tectonic de ansamblu si modelarea geofizica (gravimetrica si aero-magnetometrica) a datelor obtinute din arealul ţintă şi prelucrate conform metodologiilor moderne, pentru conturarea anomaliilor semnificative care sa verifice modelul petrologic al “subplacarii bazaltice” si caracterul transcrustal al caii de acces a magmelor. Datele geofizice vor fi corelate cu date geologice de suprafata obtinute prin masuratori clasice si cu elemente tectonice ale interpretării structurale obţinute prin teledetecţie.
Arealul vizat al acestui studiu il constituie Cristalinul Getic al Carpatilor Meridionali Centrali (zona muntilor Sebes-Cibin si Fagarasul de NW) pe o suprafata de cca. 8000 Km2, unde studii relativ recente de petrologie au evidentiat un tip de magmatism cu caracteristici particulare, foarte asemanatoare magmatismului adakitic. Existenta acestuia pune probleme genetice si tectonice deosebite, care ar putea fi rezolvate prin intermediul unor metode (geofizice) de investigatie, capabile sa descifreze structura interna a crustei in acest areal. Un asemenea studiu complex poate demonstra complementaritatea unor metode geologice si geofizice de investigatie in rezolvarea unor probleme de petrologie si tectonica regionala pe de o parte, si poate contribui la descifrarea structurii interne a crustei pe un areal extins, conducand la imbunatatirea imaginii litostratigrafice si tectonice regionale.
Beneficiile stiintifice pot fi importante atat pentru Stiintele Geologice propriu-zise, cat si ca baza geologica indispensabila unor activitati de constructii civile, pentru preventia catastrofelor naturale si pentru identificarea si extinderea acumularilor de resurse minerale si energetice.

1.Titlul proiectului: Roca-Sol-Habitat

2. Acronimul proiectului : Geo-Bio

3. Descriere

Studiul relației dintre mediul mineral și cel organic sau, în termeni conservaţioniști, dintre geodiversitate și biodiversitate este un obiectiv major în programul Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului desfășurat în parteneriat cu Universitatea “Ovidius” din Constanța, Institutul Geologic al României (IGR) şi Institul National de Cercetare – Dezvoltare pentru geologie şi Geoecologie marină (GeoEcoMar). Proiectul Roca-Sol-Habitat se înscrie în sfera cercetării holistice a naturii prin studiul transferului de substanțe chimice pe de o parte în cadrul mediului abiotic (rocă şi sol), pe de altă parte între mediul abiotic şi biotic (rocă – sol – vegetație – faună ), în ansamblu aceste transferuri determinâd caracteristicile mediilor de viață (habitatelor). Caracteristicile structurale şi chimice ale solului reprezintă modalitatea directă de cercetare a schimburilor dintre biotic și abiotic, a substanțelor chimice din sol mobilizate în soluții care sunt transmise plantelor ca nutrienți, iar mai departe ajung în circuitul trofic al naturii (din rocă în sol, apoi în plante şi în organismelor animale), întreg acest ciclu reflectându-se în caracteristicile habitatului. Cunoașterea calitativă şi cantitativă a factorilor chimici si biochimici care intervin în procesele de transfer şi interacțiune dintre abiotic si biotic permit o mai buna cunoaștere a habitatului în evoluția sa, facilitând adoptarea măsurilor de protecție bazate pe un temei științific.

Astfel, pentru studiul mediului abiotic proiectul vizează investigarea probelor de sol prelevate pe diferite orizonturi pedologice din areale afectate antropic, respectiv neafectate, precum şi din areale cu sol aparţinând unor clase pedologice diferite pentru a evidenţia diferenţele între influenţa acestor variabile asupra schimburilor de elemente chimice care au loc. Mai mult, pentru a sublinia legătura strânsă dintre rocă, sol şi plante, proiectul vizează studiul arealelor unde deasupra rocilor a fost depus un strat superficial de sol în care au crescut plante. Prin tehnici moderne de analiză (Spectrometrie prin fluorescenţă de raze X – XRF, Microscopie ecu scanare de electroni – SEM, Spectrometrie de absorbţie atomică AAS şi/sau Spectrometrie de masă cu plasmă cuplată inductiv – ICP-MS) se va contura o imagine de ansamblu a compoziţiei fiecărei probe de rocă, sol, plantă, imagine care va reprezenta o piesă din ansamblul studiului.

4. Obiective

Studiul are 3 obiective majore, în plan  teoretic , metodologic si educativ.

  1. În plan teoretic abordeaza prin cercetare geochimică şi ecologică interacțiunea dintre cele două compunente ale naturii: componenta abiotica şi cea biotică.
  2. În plan metodologic experimentează un model de eșantionare din rocă (în zonele în care interacţiunea cu solul este vizibilă), sol, vegetație şi faună stabilă din habitat; Dezvoltă interdisciplinaritatea în cercetarea habitatelor şi ecosistemelor.
  3. În plan educativ promovează cercetarea în teren pentru procesul de formare profesională a studenților (hands on learning).

5. Parteneri şi echipe de lucru

Partener Echipa de lucru

Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului

  • Prof.emerit Dr. Dan Alexandru Grigorescu
  • CS III Dr. Constantin Haită
  • ACS Geol. Marincea Ştefan

Facultatea de Științe ale Naturii și Științe Agricole Universitatea “Ovidius” din Constanța

  • Conf. Dr. Marius Skolka
  • Lector. Dr. Ing. Daniyar Memedemin

Institutul Geologic al României

  • CS II Dr. Ing. Iustina Boajă
  • CS Dr. Ing. George Dincă
  • ACS Drd. Robert Szabo

Institutul National de Cercetare – Dezvoltare pentru Geologie si Geoecologie marina

  • CS I Dr. Habil. Mihaela Melinte
  • Dr. Naliana Lupaşcu

Centrul pentru Servicii Ecologice – CESEC „Dan Manoleli”, Facultatea de Biologie, Universitatea din București

  • CS I Dr. Aurora Neagoe

 

6. Perioada de implementare: 2019-2024 (5 ani);

7. Rezultate

7.1. Studii

7.2. Publicaţii

7.3. Prezentări

7.3. Evenimente
În cadrul proiectului s-a desfășurat online pe data de 11 noiembrie 2020 workshopul Conservarea biodiversității, eveniment la care studenții masteranzi de la Facultatea de Științe ale Naturii și Științe Agricole a Universității „Ovidius” din Constanța au prezentat rezultatele preliminare a tezelor de disertație care abordează aspecte ale evaluarii stării de conservare a habitatelor și speciilor protejate de interes comunitar și a impactului antropic în diferite tipuri de habitate Natura 2000 din Dobrogea – habitate de stepă, stepă împădurită, vai inundabile din podișul Casimcea și Podișul Nord Dobrogean, zona canaralelor Dunării dintre Hârșova și Topalu. Observaţiile din teren au fost realizate în octombrie 2019 sub conducerea domnului profesor Marius Skolka beneficiind de îndrumările doamnei dr. Naliana Lupaşcu.

Cercetarea efectuată a stat la baza realizării a trei lucrări de disertație privind analiza factorilor de impact din zona ROSCI0022 Canaralele Dunării (Mălina Ștefan), ROSCI0215 Recifii Jurasici Cheia (Roxana Guță) și ROSCI0201 Podișul Nord Dobrogean (Isabela Sadîca). Deplasările efectuate în cursul anului 2019 și a anului 2020 au implicat mai mulți studenți din cadrul facultății, de la programul de master Conservarea biodiversitatii si de la specializarile Biologie, Ecologie si protectia mediului și Horticultura, care s-au familiarizat cu metodele și tehnicile de lucru în teren în echipe mixte.

Titlul proiectului:

Depozite majore de B şi W din skarnele magneziene din România: de la geneză la preparare prin studiu mineralogic

Cod proiect: PN-III-CEI-BIM-PBE-2020-0006
Nr contractului: 4 BM/2021
Tip proiect: Proiect de mobilităţi, încheiat în cadrul Planului Naţional de Cercetare-Dezvoltare şi Inovare, PN III – Programul 3 – Cooperare europeană şi internaţională, Subprogramul 3.1 – Bilateral/Multianual

Parteneri

  • Institutul Geologic al României – director de proiect: CS I dr. ing. Ştefan Marincea; e-mail: marincea@igr.ro
  • Laboratoire de Minéralogie et de Cristallochimie, Université de Liège – director de proiect: prof.dr. Frédéric Hatert

Perioada de implementare: Ianuarie 2021 – Decembrie 2022

Acronimul proiectului: RO-W-B

Raport științific –  Faza I
Raport științific –  Faza II
Raport științific final

Rezumat

Proiectul propus intenţionează să aducă date noi asupra mineralizaţiilor de W-B din trei depozite de skarne din România (Băiţa Bihor, Pietroasa şi Budureasa). Cercetarea va fi orientată spre studiul cristalochimic, cristalografic, de politipie, de comportament termic şi IR al compuşilor din seria scheelit – powellit, ludwigit – vonsenit şi szaibelyit – sussexit şi al produselor lor de alterare (ex.: hidrotungstit, cuprotungstit, ferotungstit în cazul scheelitului), ca şi asupra politipiei şi cristalochimiei speciilor minerale asociate (brucit, periclaz). Rafinamentele structurale, analizele termice şi spectrometrice ale acestor minerale sunt rare în literatura de specialitate, studiul lor facilitând procesarea mineralurgică. Principalele obiective ale proiectului sunt: (1) caracterizarea depozitelor din punct de vedere mineralogic, geochimic şi cristalografic; (2) determinarea proprietăţilor cristalografice şi fizice ale compuşilor de W şi B şi corelarea lor cu chimismul acestora, în scopul de a facilita elaborarea tehnologiilor de procesare; (3) compararea cristalochimiei, proprietăţilor fizice şi cristalografiei compuşilor de B şi W cu caracteristicile similare ale mineralelor analoge disponibile în colecţii; (4) dezvoltarea pachetelor analitice specifice pentru diagnosticarea rapidă şi identificarea fazelor de alterare din depozitele de boraţi magnezieni şi scheelit, care sunt în general ignorate; (5) determinarea structurii cristaline a unor minerale noi.

Obţinerea de date analitice noi asupra principalelor faze minerale cu conţinuturi de W-B din ocurenţele ţintă, publicarea de articole în reviste cotate ISI, participări cu lucrări la o serie de congrese şi conferinţe internaţionale, publicarea suplimentară a unor articole şi rezumate în reviste BDI, obţinerea unor rezultate academice de mare importanţă pentru domeniu, care să pună în evidenţă noi concepte, metode de abordare şi modele de studiu pentru depozitele metasomatice de boraţi endogeni sărace în W – Mo. Este de remarcat faptul că rezultatele ştiinţifice obţinute vor contribui la fundamentarea a două memorii de licenţă şi a unei teze de doctorat care au fost propuse pe tematica proiectului de către Universitatea din Liège, ca şi a două teze de master şi a două teze de doctorat care vor fi încadrate de Universitatea din Bucureşti.

Cod Proiect: PN-III-P1-1.2-PCCDI-2017-0346

Numărul contractului 29PCCDI

Acronim GEORES

Încheiat în cadrul Planului Naţional de Cercetare-Dezvoltare şi Inovare, PN III, Programul P1 – Dezvoltarea Sistemului Naţional de Cercetare-Dezvoltare, Subprogram 1.2. Performanţă instituţională – Proiecte complexe realizate în consorţii CDI

  • Director de proiect: CS I dr. ing. Ştefan Marincea
  • Perioada de implementare: Martie 2018 – Decembrie 2020
  • Valoarea totală: 2.039.918,00

Parteneri:

  • Insitutul Geologic al României (instituţia coordonatoare);
  • Institutul de Geodinamică al Academiei Române;
  • Universitatea din Bucureşti.

Rapoarte stiintifice:

Lista publicatiilor aferenta proiectului:

 

Proiectul propus intenţionează să aducă date noi asupra mineralizaţiilor de W, Mo, B, Mg, Te, Bi, Sb (metale high-tech critice pentru Uniunea Europeană) dintr-o serie de depozite de skarne din România (Mraconia, Ciclova, Oraviţa, Ocna de Fier, Dognecea, Pietroasa, Budureasa, Cacova Ierii, Masca Baisoara şi Băiţa Bihor). Cercetarea va fi orientată spre studiul cristalochimic, cristalografic, de politipie, de comportament termic şi IR al unor minerale din grupul tungstatilor, boratilor magnezieni, sulfurilor, sulfosarurilor, oxizilor de Mg. Efectuarea de vârste Re-Os pe molibdenit va contribui la stabilirea epocii metalogenezei. Silicaţii calcici şi carbonatii asociati vor fi de asemenea investigati. Rafinamentele structurale, analizele termice şi spectrometrice ale mineralelor din aceste grupuri sunt de multe ori rare în literatură, lipsa de informatie ingreunand procesarea mineralurgică. Principalele obiective ale proiectului sunt: (1) caracterizarea depozitelor din punct de vedere mineralogic, geochimic şi al cristalografiei mineralelor componente; (2) determinarea proprietăţilor cristalografice şi fizice ale compuşilor de W, Mo, B, Mg, Te, Bi, Sb şi corelarea lor cu chimismul acestora, în scopul de a facilita elaborarea tehnologiilor de procesare; (3) compararea cristalochimiei, proprietăţilor fizice şi cristalografiei compuşilor analizati cu caracteristicile similare ale mineralelor analoage disponibile în colecţii; (4) dezvoltarea pachetelor analitice specifice (microscopie electronică, difracţie de raze X, spectrometrie de absorbţie în IR) pentru diagnosticarea rapidă şi identificarea fazelor de alterare din depozitele de scheelit, borati, brucit, sulfosaruri, care sunt în general ignorate; (5) determinarea structurii cristaline a unor minerale noi, de mare interes academic; (6) dezvoltarea unui model genetic pentru fiecare depozit, şi (7) asigurarea suportului logistic pentru masterate şi doctorate în curs şi pentru activităţi de cooperare internaţionala.

 

Title: Resource geology as a basic tool for sustainable development according to the European standards

The proposed project intends to bring new data on the high-tech and critical for E.U. W- Mo- B- Mg- Te- Bi- and Sb-bearing mineralizations in a series of skarn deposits from Romania (Mraconia, Ciclova, Oraviţa, Ocna de Fier, Dognecea, Pietroasa, Budureasa, Cacova Ierii, Masca Baisoara and Baiţa Bihor). The research will be directed toward the study of crystal chemistry, polytypism, thermal and infrared behavior of compounds in the tungstates, magnesian borates, sulfides, sulfosalts and magnesian oxides. Re-Os ages on molybdenite will contribute to the temporal assignment of the ore depositional event. The associated calc-silicates and carbonates will be also investigated. Crystal-structure refinements, thermal and spectroscopic studies on the target minerals are scarce in literature, the lack of information being an impediment for the mineral processing. The main project goals are: (1) to characterize the host deposits from mineralogical, geochemical and crystallographic points of view; (2) to emphasize the crystallographic and physical properties of the target minerals and to compare them with the crystal chemistry in order to facilitate the processing technologies; (3) to compare the crystal chemistry, physical constants and crystallography of the analyzed compounds with the characteristics of similar phases in available collections; (4) to develop specific analytical packages (e.g., scanning electron microscopy, X-ray diffraction, FTIR) for rapid diagnosis of the weathering phases in scheelite, borate, sulfides, sulfosalts, magnesian oxides deposits, as valuable tool for the rapid identification of these generally ignored species; (5) to refine new crystal structures, of great academic interest; (6) to propose a genetic model for each individual ore deposit, and (7) to assure the logistical support for on-going M.Sc. and Ph.D. works and for international cooperative research actions.

Obiectivul acestei teme este de a realiza o bază de date geospatială, în sistem GIS, în care să fie importate şi convertite informaţiile digitizate cu alte produse software. Se va stabili astfel metodologia de import şi prelucrare, perfecţionând sistemul de achiziţie de date pentru a corespunde cerinţelor GIS.

Se estimează ca prin acest proiect să se realizeze:

  • un model al bazei de date spaţiale geologice;
  • o clasificare a datelor în contextul sistemului GIS;
  • importul informaţiilor pentru hărţile geologice la scara 1:1.000.000 şi o parte din cele la scara 1:200.000 şi 1:50.000;
  • posibilitatea extragerii de date spaţiale necesare altor proiecte;
  • realizarea unui server în faza pilot pentu ArcGIS server asociat cu un RDBMS.

Contact: Director proiect George Tudor george.tudor@igr.ro

Acest proiect este susținut de către Institutul Geologic al României. Principalul obiectiv este de a actualiza harta cu substante minerale utile in contextul unei baze de date GIS. Se obțin astfel hărți cu smu, metalogenetice, baza de date cu atribute, diverse clasificări, aplicații de actualizare și interogare a informației.

Colectivul este alcătuit din specialiști cu experiență in domeniul metallogeniei și al bazelor de date GIS.

Contact: Coordonator proiect George Tudor george.tudor@igr.ro

Infrastructura pentru date spaţiale geologice armonizate

Cod proiect: PN19450101

Descriere

Proiectul “Infrastructura pentru pentru date spatiale geologice armonizate” reprezintă o necesitate în ceea ce privește dezvoltarea infrastructurii pentru date spațale din Institutul Geologic al României și în derularea procesului de implementare a Directivei Europene INSPIRE. El are 8 faze în decursul a 4 ani, faze care vor definitiva structura informatică pentru Directiva INSPIRE, tema Geologie, și va dezvolta activități de completare cu informații specifice a bazelor de date spațiale.

În procesul de implementare a Directivei INSPIRE în Romania, Institutul Geologic al României, ca reprezentant al Ministerului Cercetării și Inovării, este reponsabil pentru tema Geologie și participant pentru temele Resurse Minerale, Zone de Risc Natural și Resurse Energetice.

Infrastructura informatică pentru date spațiale geologice (SDI – Spatial Data Infrastructure) va fi dezvoltată în vederea obținerii conformității tehnice relativ la specificațiile Directivei Europene INSPIRE și a furnizării accesului către beneficiari.

Obiective

Proiectul are ca obiectiv general realizarea infrastructurii informatice pentru date spațiale geologice (SDI – Spatial Data Infrastructure) conform specificațiilor INSPIRE, precum și actualizarea și completarea seturilor de date spațiale geologice pentru temele Geologie si Resurse Minerale.

Rezultate

Faza 1 a proiectului a avut următoarele realizări importante

  • Actualizarea și dezvoltarea infrastructurii de date spațiale prin achiziția unui server de aplicații mai puternic și dedicat, precum și altor echipamente necesare Actualizarea licențelor pentru pachetele GIS Desktop necesare, impreună cu extensia necesară creării unui instrument ETL pentru transformarea datelor
  • Achiziția aplicației software ETL și a serviciilor pentru realizarea procedurii de transformare
  • Realizarea transformării în formatul conform specificațiilor INSPIRE prin aplicații opensource și comerciale

Faza 2 a proiectului a avut următoarele realizări importante

  • Realizarea serviciilor de rețea conforme cu specificațiile INSPIRE
  • Verificarea corectitudinii conformității INSPIRE și realizarea corecțiilor necesare
  • Dezvoltarea a website-ului dedicat și a aplicațiilor software web pentru prezentarea pe web a datelor spațiale geologice, conform noilor dezvoltări ale serviciilor de rețea INSPIRE, conforme cu specificațiile tehnice.

Faza 3 a proiectului a avut următoarele realizări importante

  • Corectarea informațiilor spațiale și a atributelor pentru stratul litologie al setului de date pentru harta geologică la scara 1:200.000
  • Corectarea informațiilor spațiale și a atributelor pentru stratul limite geologice al setului de date pentru harta geologică la scara 1:200.000
  • Adăugarea atributelor pentru descrierea unităților geologice din setul de date al hărții geologice a Romîniei la scara 1:200.000

Faza 4 a proiectului a avut următoarele realizări importante

  • Corectarea datelor spațiale pentru stratul Limite geologice, inclusiv corectarea topologiei si corectarea atributelor care privesc tipul limitelor geologice pentru harta geologica la scara 1:1.000.000.
  • Crearea si corectarea datelor spațiale pentru stratul Litologie, inclusiv corectarea topologiei si corectarea atributelor care privesc simbolizarea litologiei, pentru harta geologica la scara 1:1.000.000.
  • Completarea unui camp nou in baza de date care privește descrierea succintă a unităților geologice pentru harta geologica la scara 1:1.000.000.

Faza 5 a proiectului a avut următoarele realizări importante

  • Corectarea datelor spațiale pentru stratul Limite geologice, inclusiv corectarea topologiei și corectarea atributelor care privesc tipul limitelor geologice pentru harta geologică la scara 1:50.000.
  • Crearea și corectarea datelor spațiale pentru stratul Litologie, inclusiv corectarea topologiei și completarea atributelor care privesc simbolizarea litologiei, pentru harta geologică la scara 1:50.000.
  • Completarea cu câmpuri noi în baza de date care privește descrierea succintă a unităților geologice pentru harta geologică la scara 1:50.000.

Faza 7 a proiectului a avut următoarele realizări importante:

  • Actualizarea și corectarea seturilor de date spațiale pentru tema Resurse Minerale, substanţe nemetalifere.
  • Actualizarea și dezvoltarea infrastructurii de date spațiale, a website-ului dedicat și aplicațiilor software web pentru prezentarea datelor – în desfăşurare.
  • Achiziția aplicației software ETL și a serviciilor pentru realizarea procedurii de transformare – îndeplinite.
  • Realizarea transformării în formatul conform specificațiilor INSPIRE – îndeplinită la nivelul formatului însă trebuie completată permanent cu noi date.
  • Realizarea serviciilor de rețea și a metadatelor conforme cu specificațiile INSPIRE – îndeplinită.
  • Verificararea corectitudinii conformității și realizarea corecțiilor necesare – în desfăşurare.
  • Actualizarea și corectarea bazelor de date spațiale existente pentru tema Geologie, scările 1:200.000, 1:1.000.000, 1:50.000 – îndeplinite.
  • Actualizarea și corectarea bazelor de date spațiale existente pentru tema Resurse Minerale, substanțe metalifere, nemetalifere, iazuri de decantare – în desfăşurare.
  • Crearea posibilității recrutării și angajării de tineri specialiști în domeniul GIS, baze de date și IT – în desfăşurare.
  • Publicarea de articole în reviste de specialitate, prezentări la conferințe – în desfăşurare.

Faza 8 a proiectului a avut următoarele realizări importante:

  • Actualizarea și corectarea seturilor de date spațiale pentru tema Resurse Minerale, iazuri de decantare.
  • Publicarea de articole în reviste de specialitate, prezentări la conferințe – în desfăşurare.
  • Actualizarea și corectarea bazelor de date spațiale existente pentru tema Geologie, scările 1:200.000, 1:1.000.000, 1:50.000 – îndeplinite.

Elaborarea hărților naționale hidrogeologice și de vulnerabilitate a acviferelor, un suport necesar pentru autorități în stabilirea de măsuri adecvate de protejare a apelor subterane

Cod proiect: 19-45-01-02

Descriere

Desi sunt situate in subteran si in general sunt tratate ca niste sisteme semiînchise, mai greu susceptibile de a suferi influente antropice, acviferele de apa subterana freatice sunt vulnerabile la poluare, într-o masura care depinde de mai mulți factori ce pot fi evaluati si cuantificati. Vulnerabilitatea unui acvifer depinde in cea mai mare masura de cadrul geologic natural, de regimul de curgere al apelor subterane, de gradul de expunere al structurii acvifere la mediul subaerian. Acesti factori naturali sunt specifici fiecarui acvifer in parte, iar evaluarea lor poate conduce la elaborarea unui plan de masuri adecvat pentru protejarea lui.

Ȋn prezent, nu există coerența și corelarea institutiilor pentru realizarea de studii sistematice, ȋncadrate ȋntr-o strategie la nivel național, de inventariere și monitorizare ale diverselor lucrări de alimentare cu apă subterană: puțuri săpate manual, foraje de alimentare cu apă de mică și mare adâncime aparținând persoanelor particulare sau intreprinderilor de diferite profiluri.
Totuși, institute de cercetare și proiectare şi unități economice au preocupari ȋn acest domeniu, adesea ȋn legătură cu probleme concrete ivite la un moment dat: diminuări de debite de exploatare, apariția de poluanți ȋn apele exploatate etc.

Apele subterane sunt sisteme complexe a căror evoluție in timp și spațiu este controlată de o multitudine de factori atât geogenici cât și antropogenici. Dat fiind importanța socială și economică a apelor subterane în primul rând ca sursă de apă potabilă pentru comunitățile umane în continuă dezvoltare, dar si ca sursă de apă pentru irigații și alte folosințe, sau ca mediu de viață pentru diferite ecosisteme, este esențială asigurarea unui management eficient al acestora.

Proiectul contribuie la îndeplinirea obiectivelor stabilite prin statutul Institututului Geologic al României, acela de a realiza hărți tematice, obiectiv asumat prin Strategia IGR. Astfel, punctul de pornire în orice analiză referitoare la apele subterane îl reprezintă hărțile hidrogeologice, care sintetizează informațiile de bază pentru fiecare regiune. Din păcate, în acest moment Romania are doar harta hidrogeologică scara 1:1M, care acoperă întreg teritoriul României, iar hărțile 1:100 000 sunt întocmite doar pentru unele zone. Proiectul propune continuarea realizării hărții hidrogeologice scara 1:100 000 cu încă două foi de hartă.

Având prin statut misiunea de a armoniza prin colaborare cu țările vecine hărțile aferente științelor geonomice, institutul nostru își propune prin acest proiect să acorde o atenție specială caracterizării corpurilor de apă transfrontaliere.

Proiectul propus contribuie la integrarea hărților hidrogeologice în ansamblul datelor Pan-Europene care vor fi publicate prin două proiecte de hidrogeologie co-finanțate prin Programul GeoEra, HOVER și RESOURCE, în care IGR este partener.

Prin completarea hărții hidrogeologice a României cu foi de hartă pentru noi regiuni, proiectul sprijină autoritățile române în misiunea lor de raportare a stadiului implementății Directivelor Europene, (Water Framework Directive și Grounwater Directive), constituind un suport pentru implementarea de politici europene.

Obiective

  • Obiectivul proiectului este de a contribui la îmbogațirea bazei de informații știintifice referitoare la cele 143 de corpuri de apă subterană, dintre care 17 sunt corpuri de apă transfrontaliere și de a pune la dispoziția autorităților informații utile privind gestionarea durabilă a resurselor de apă subterană.
  • Beneficiind de sintezele realizate în cadrul proiectului, stakeholderii pot lua măsuri care conduc la îmbunătățirea calității apei subterane și la prevenirea poluării acviferelor.
    Prin aplicarea unor metodologii inovative de prelucrare a unei game diverse de informații, prin integrarea, modelarea și vizualizarea datelor geospațiale, acest proiect va îmbunătăți înțelegerea sistemelor de apă subterană și interacțiunea lor cu apele de suprafață și cu cadrul geologic ce le gazduiește.

Rezultate

 
Faza 1

  • Inventarierea datelor existente pentru Dobrogea Centrală
  • Realizarea structurii bazei de date a forajelor hidrogeologice din Dobrogea Centrală și încărcarea cu date a acestei baze de date GIS

Faza 2

  • Inventarierea surselor de date aferente corpului de apă ROAG13 ‑ București (Formațiunea de Frătești)
  • Realizarea unei baze de date care va fi analizată în vederea evaluarii vulnerabilității corpului de apă ROAG13 ‑ București (Formațiunea de Frătești)
  • Evaluarea vulnerabilității la poluare a corpului de apa ROAG13 ‑ București (Formațiunea de Frătești)
  • Continuarea activitatilor aferente realizarii unei hărți hidrogeologice scara 1:100.000 in Dobrogea Centrala
  • Colectarea datelor
  • Realizarea suportului topografic al hărții hidrogeologice
  • Completarea informațiilor referitoare la geologia regiunii cu noi hărți geologice scara 1 :50.000
  • Promovarea parteneriatelor cu alte institute de cercetare
  • Continuarea lucrului la website-ul care pune la dispozitia cercetatorilor : Lexiconul litostratigrafic al Romaniei, lucrare de sinteza continand peste 1000 fise

Faza 3

  • Constituirea, la nivel național, a unei baze de date şi clasificarea informațiilor în funcţie vârsta depozitelor care găzduiesc diferite acvifere: depozite de vârstă Holocen, Pleistocen, Sarmaţian, Jurasic – Cretacic
  • Realizarea structurii bazei de date a forajelor hidrogeologice existente la nivel national
  • Realizarea unor hărţi sintetice la nivel național care să ofere o imagine globală a acviferelor de apă potabilă din Romania

Faza 4

  • Integrarea în baza de date geospațiale la nivel național, a datelor existente până în acest moment aferente acviferului Sarmaţian din Dobrogea de Sud
  • Evaluarea cu ajutorul metodei DRASTIC, a vulnerabilității la poluare a acviferului Sarmaţian din Dobrogea de Sud
  • Realizarea hărții care reflectă adâncimea la care se află fața apei în funcție de cota terenului
  • Completarea cu noi informații a bazei de date necesare realizării hărții hidrogeologice din Dobrogea Centrală

Faza 5

  • Integrarea în baza de date geospațiale la nivel național și internațional a datelor existente până în acest moment aferente acviferului Jurasic – Barremian din Dobrogea de Sud
  • Completarea cu noi informații științifice a bazei de date naționale de hidrogeologie
  • Completarea cu noi informații a bazei de date necesare realizarii hărții hidrogeologice din Dobrogea Centrală
  • Inventarierea tipurilor de clasificare existente în acest moment, pe baza căreia se poate stabili o tipologie a acviferelor carstice
  • Studiu de caz la Moneasa
  • Completarea cu noi informații științifice a bazei de date naționale de hidrogeologie

Faza 6

  • Studiu la scară națională privind volumele de apă potabilă cantonată in acviferele cu nivel liber ți acviferele sub presiune
  • Valorificarea informațiilor colectate si prelucrate în etapele anterioare, prin calcularea volumelor de apă existentă în acviferele din România pe baza parametrilor anterior inventariați.
  • Culegerea din teren a noi date menite să completeze informațiile existente la nivel național

Faza 7

  • Valorificarea informațiilor colectate din teren și analizarea lor.
  • Culegerea din teren a noi date menite să completeze informațiile existente la nivel național

Faza 8

Elaborarea, vectorizarea, corelarea, actualizarea și publicarea hărților geotematice naționale

Cod proiect: PN19450103

Responsabil proiect: Dr. Viorel Ilinca, Colectivul de Hărți Geotematice

Descriere

Elaborarea hărților geotematice (geologice, geofizice, geochimice etc.) este activitatea de bază a Institutului Geologic al României (IGR). Recunoaşterea europeană a IGR ca serviciu geologic naţional s-a făcut pe baza faptului că institutul este abilitat să elaboreze hărţile geotematice naţionale (HG 1302/1996; HG 1070/2000; HG 1399/2005), misiune încredinţată încă de la înfiinţarea sa, în anul 1906. Elaborarea hărţilor geotematice reprezintă transpunerea grafică a informaţiilor geologice, geochimice, geofizice, pedologice etc. în relaţie cu localizarea lor în spaţiu. În acest fel, hărţile geotematice pot fi considerate baze de date grafice, componenta spaţială a acestora fiind, în prezent, dată de folosirea Sistemelor Informatice Geografice (GIS) și a programelor de cartografie.

Procesul de editare al unei foi de hartă este realizat în două etape: una de teren (pentru culegerea informaţiilor şi datelor primare) și alta de birou (pentru prelucrarea şi interpretarea datelor, corelări cu foile de hartă învecinate, alegerea soluţiilor grafice şi tipărirea hărţilor). Cartarea geologică va ține cont de principiile lito-stratigrafice adoptate la nivel internațional astfel încât noile foi să se racordeze cu foile deja existente la nivel de unități tectonice și formațiuni. În prezent, cartarea se face în special utilizând sisteme de navigație prin satelit (GNSS), respectiv dispozitive cu GPS, GLONASS, Galileo etc., renunțându-se, în mare măsură, la cartarea clasică în care baza topografică folosită pe teren era pe suport de hârtie. În procesul de cartare, datele sunt stocate sub forma unor fișiere (cu metadate) care conțin coordonatele, descrierea sumară a aflorimentelor, măsurători structurale și fotografii asociate cu aceste puncte, în funcție de fiecare caz în parte. Pentru măsurătorile structurale se vor folosi atât instrumente clasice (busola geologică), cât și softuri specializate care rulează pe diferite sisteme de operare mobile (Android, iOS, Windows mobile), unele dintre acestea fiind testate cu succes.

Etapa de birou presupune transpunerea datelor din teren într-un mediu digital, georeferențiat, deci într-un sistem de coordonate. Pentru acest proces se utilizează programe specializate de cartografie și Sisteme Informatice Geografice (GIS). În prezent, la nivelul IGR se utilizează programul de cartografie Ocad Professional 11, program folosit începând cu versiunea 5.0 încă de la jumătatea anilor ’90. Astfel, de-a lungul anilor s-a reușit standardizarea culorilor și simbolurilor geologice utilizate la nivel internațional. Alături de Ocad, în special pentru georeferențiere și vectorizare, va fi utlizat și ArcGIS 10, un soft GIS profesional.

Proiectul și-a propus să rezolve mai multe probleme, care țin atât de editarea de noi foi de hartă la scara 1:50.000, cât și realizarea unei noi hărți geologice a României la scara 1:200.000. De asemenea, s-a realizat și o hartă preliminară a siturilor paleontologice din România.

Obiective

  • finalizarea şi publicarea foilor din Harta geologică a României rămase în stadiul de manuscris;
  • elaborarea de noi foi de hartă care să completeze golurile din zonele complexe din punct de vedere geologic (din orogenul carpatic și din Dobrogea);
  • actualizarea hărții geologice a României la scara 1:200.000, respectiv realizarea unei noi hărți geologice care să acopere întregul teritoriu național;
  • realizarea unei hărți și a unei baze de date cu siturile paleontologice din România (inclusiv cele din ariile protejate);
  • corelarea vârstelor de pe hărțile geologice cu studiile recente de geocronologie;
  • realizarea unui ghid de cartare și cartografiere geologică.

Rezultate

Principalele rezultate sunt legate de editarea și tipărirea foilor de hartă la scara 1:50.000 și a Hărții Geologice a României la scara 1:200.000, dar și publicarea unor articole științifice în reviste cotate ISI și BDI, cărți și prezentări la conferințe.

Foi de hartă publicate

Pe parcursul proiectului au fost tipărire un număr de 19 foi de hartă, respectic patru foi în faza 1, 10 foi în faza 3, cinci foi în faza 5. Lista foilor publicate este redată mai jos:

  1. Năstăseanu S., Mărunțeanu M., Stan N., Hârtopanu I., Șerban E. (2019) Harta geologică a României scara 1:50.000, foaia Mehadia. Editura Institutului Geologic al României, București. ISBN 978-606-9670-01-9.
  2. Bordea S., Bordea J., Ștefan A., Mantea G., Dimitrescu R., Dimitrescu M. (2019) Harta geologică a României scara 1:50.000, foaia Stâna de Vale. Editura Institutului Geologic al României, București. ISBN 978-606-9670-03-3.
  3. Seghedi I., Szász L., Szakács A. (2019) Harta geologică a României scara 1:50.000, foaia Poiana Stampei. Editura Institutului Geologic al României, București. ISBN 978-606-9670-02-6.
  4. Săndulescu M., Constantin P., Bădescu D., Băceanu I. (2019) Harta geologică a României scara 1:50.000, foaia Gura Humorului. Editura Institutului Geologic al României, București. ISBN 978-606-9670-00-2.
  5. Baltres A., Mirăuță E., Panin N., Ghenea C. (2020) Harta geologică a României scara 1:50.000, foaia Agighiol. Editura Institutului Geologic al României, București. ISBN 978-606-9670-04-0.
  6. Năstăseanu S., Russo-Săndulescu D., Mărunțeanu M., Săbău G., Strusievicz R., Negrea E., Șerban E. (2020) Harta geologică a României scara 1:50.000, foaia Armeniș. Editura Institutului Geologic al României, București. ISBN 978-606-9670-05-7.
  7. Conovici M., Mărunțeanu M., Mărunțiu M., Stan N., Stănoiu I. (2020) Harta geologică a României scara 1:50.000, foaia Bozovici. Editura Institutului Geologic al României, București. ISBN 978-606-9670-06-4.
  8. Năstăseanu S., Iancu V., Russo-Săndulescu D., Bercia I., Savu H., Mărunțeanu M., Rusu A., Bercia E. (2020) Harta geologică a României scara 1:50.000, foaia Cornereva. Editura Institutului Geologic al României, București. ISBN 978-606-9670-07-1.
  9. Mihăilescu N., Seghedi A., Mirăuță E., Ghenea A., Oaie G. (2020) Harta geologică a României scara 1:50.000, foaia Dăeni. Editura Institutului Geologic al României, București. ISBN 978-606-9670-08-8.
  10. Avram E., Andreescu I., Baltres A., Munteanu E., Munteanu T. (2020) Harta geologică a României scara 1:50.000, foaia Deleni. Editura Institutului Geologic al României, București. ISBN 978-606-9670-09-5.
  11. Panin Ș., Ștefănescu M., Popescu A., Tomescu C., Stan N., Ștefan A., Bleahu M. (2022) Harta geologică a României scara 1:50.000, foaia Moneasa. Editura Institutului Geologic al României, București.
  12. Berza T., Pop G., Seghedi A., Iancu V., Hîrtopanu I., Hîrtopanu P., Năstăseanu S., Moisescu V. (2022) Harta geologică a României scara 1:50.000, foaia Muntele Oslea. Editura Institutului Geologic al României, București.
  13. Mihăilescu N., Jipa D., Gheuca I. (2022) Harta geologică a României scara 1:50.000, foaia Pietroșița. Editura Institutului Geologic al României, București.
  14. Mihăilescu N., Grădinaru E. (2022) Harta geologică a României scara 1:50.000, foaia Dunavăț. Editura Institutului Geologic al României, București.
  15. Ștefan A., Popescu A., Roșu E., Pană D., Ricman C., Milu V. (2022) Harta geologică a României scara 1:50.000, foaia Păiușeni. Editura Institutului Geologic al României, București.
  16. Lupu M., Avram E., Roșu E., Nicolae I., Popescu A., Munteanu M., Ștefan A., Milu V., Pană D., Boștinescu S. (2022) Harta geologică a României scara 1:50.000, foaia Gurahonț. Editura Institutului Geologic al României, București.
  17. Pop G., Hîrtopanu I., Stelea I., Szász L., Popescu G., Bandrabur T., Stelea G., Hîrtopanu P., Moisescu V. (2022) Harta geologică a României scara 1:50.000, foaia Pui. Editura Institutului Geologic al României, București.
  18. Gheorghian M., Mihăilă N. (2022) Harta geologică a României scara 1:50.000, foaia Avrig. Editura Institutului Geologic al României, București.
  19. Baltres A., Mihăilescu N. (2022) Harta geologică a României scara 1:50.000, foaia Hârșova. Editura Institutului Geologic al României, București.
  20. Gheuca I., Bandrabur T., Bindea G., Voicu G., Runceanu M., Lörincz E., Munteanu T. (2022) Harta geologică a României scara 1:25.000, foaia Borsec. Editura Institutului Geologic al României, București.

RoQ-STONE – Rocile de construcție din Romania – caracteristici calitative, valoare de patrimoniu cultural, importanță științifică

Cod proiect: PN 19450201

Responsabil proiect: Dr. Valentina Cetean

Descriere

Cu excepția rocilor utilizate în infrastructurile de transport și construcții, a căror cerere înregistrează variații în ambele direcții ale cererii cantitative sau calitative, piața pietrelor locale și regionale este în scădere în Europa, iar România se află mult sub poziția țărilor vecine sau aflate la un moment istoric pe aceeași treaptă de dezvoltare. Acest fapt se datorează în mare parte unei lipse generale de cunoștințe ale autoritățile-cheie, respectiv ale constructorilor și arhitecților care decid cu privire la rolul pietrei în arhitectură, indiferent de caracteristicile geologice, ornamentale sau de durabilitate ale acestora.

În acest context, proiectul RoQ-STONE și-a stabilit obiectivele ținând cont de situația existentă în România referitor la inventarul resurselor minerale nemetalifere, comparativ cu datele disponibile la nivel pan-european, pe diferite nivele de acces, dar și cu programele derulate și proiectele în desfășurare pe această direcție în țările UE sau non-UE.

Obiective

Obiectivul principal al proiectului finanțat în perioada 2019-2022 de Ministerul Educației și Cercetării în Programele-Nucleu îl constituie:
Armonizarea metodologiilor de prezentare a datelor actualizate referitoare la distribuția și calitatea rocilor de construcție și a celor cu valoare de patrimoniu cultural și conectarea la platforma informațională europeană pentru roci naturale.

Pentru realizare, acest obiectiv a fost susținut de activități în cinci faze, definite astfel:

2019 – Resurse de roci pentru construcție. Tipuri, formațiuni geologice purtătoare și încadrări preliminare

  • Faza 1, etapele 1 și 2 – Resurse de roci pentru construcție. Tipuri, formațiuni geologice purtătoare și încadrări preliminare
  • Faza 2, etapa 3 – Piatra dimensionată în lucrări de construcție și arhitectură

2020 – Piatra ornamentală cu valoare de patrimoniu. Proprietăți, condiții de desemnare, recunoaștere științifică națională și mondială

  • Faza 3 – Piatra ornamentală cu valoare de patrimoniu. Proprietăți, condiții de desemnare, recunoaștere științifică națională și mondială

2021 – Agregatele de râu și piatra spartă de carieră pentru infrastructura de transport și clădiri. Caracteristici și cerințe calitative, aspecte tehnice și economice:

  • Faza 4, etapa 1 – Piatră spartă de carieră pentru infrastructura de transport. Distribuție, caracteristici și cerințe calitative, aspecte tehnice;
  • Faza 4, etapa 2 – Ghid pentru caietele de sarcini referitoare la agregatele de carieră și de râu utilizate în lucrări de infrastructură din fonduri publice.

Utilizarea sustenabilă a rocilor de construcții, impact social, geo-conservare și geo-remediere.

  • Faza 5.1 – Exploatarea istorică și modernă a rocilor de construcție și impactul social generat
  • Faza 5.2 –

Rezultate

Rezultatele proiectului RoQ-STONE includ:

a. Construirea unei (1) baze de date cu rocile de construcție din România, conectată la platforma informațională europeană și la bazele de date armonizate specifice resurselor minerale;5 hărți de distibuție sc. 1:500.000 la nivel național a rocilor de construcție (piatră spartă de carieră, agregate de râu, piatră dimensionată, roci ornamentale, piatra de patrimoniu); hărți de distribuție sc. 1:500.000 cu piatra dimensionată în lucrări de construcție și arhitectură și piatră de patrimoniu;

b. prima listă națională cu piatra din România cu valoare de patrimoniu, descrisă și încadrată în conformitate cu criteriile stabilite la nivel mondial;

c. 1 anexă națională actualizată (roci ornamentale din România) în standardul european SR EN 12440 – Criterii de denumire;

d. Stabilirea de parteneriate în domeniul proiectului:

e. Pregătire documentație de desemnare pentru prima dată a unei roci din România ca piatră cu valoare de patrimoniu cultural și istoric mondial (calcarul de Măgura Călanului – sursa principală de piatră pentru cetățile dacice din Munții Orăștiei – Șureanu – patrimoniu UNESCO) – analize de laborator, hărți poziționare, secțiuni interpretative, determinare elementelor istorice și descrierea acestora, etc.;

f. Publicarea de articole științifice (proiectate min. 6 articole, din care 3 indexate ISI/BDI);

  • Challenging attempt – cross-border harmonization of geological data in the western part of Romania _ Cetean V., Bălan L.L., Fărnoagă R. (ISI indexed);
  • Explorarea interdisciplinară a peisajelor tumulare și a mormintelor elenistice monumentale din Kallatis, publicată la editura Archaeopress (Oxford); https://www.archaeopress.com/ArchaeopressShop/Public/download.asp?id={9F0D37E1-9E82-474F-9B9F-74F97F265E27}
  • Stone workability or availability for historical built-heritage? Site catchment analysis: the Dacian fortresses from Orastie Mountains, Romania – pentru prezentare la al 36-lea Congres Internațional de Geologie;
  • History under the Microscope: the Pigments Used in the Funerary Chamber of the Early Hellenistic Period Tomb in Documaci Mound, at Kallatis, on the WesternBlack Sea (ISI indexed) – Cetean V., Lorincz S.;
  • Historical Use of the Ashlar Limestone at Piatra Roșie Dacian Fortress; Interdisciplinary Approach in a World Heritage Site – Cetean V., Pețan A., Stanciu M. – Sustainability 2022, 14(19), 11818; https://doi.org/10.3390/su141911818 (ISI).

g. Creare 1 punct național de informare (FocalPoint), inclusiv website, pentru piatra de patrimoniu din România;

h. Organizare 1 workshop privind cerințele de calitate a rocilor pentru infrastructura de transport și impactul economic național;

i. Realizare 1 ghid informativ cu cerințele calitative ale rocilor de construcție pentru caiete de sarcini în proiecte mari de infrastructură;

j. Organizare 1 simpozion/manifestare privind resursele minerale de interes național și mondial, inclusiv rocile din România cu valoare de patrimoniu cultural național și mondial;

k. Participare la conferințe / simpozioane / workshop-uri / instruiri în tematica proiectului (proiectate min. 8), cu sau fără prezentări sau abstracte publicate:

  • The General Assembly 2019 of the European Geosciences Union (EGU)
    Romanian heritage stone with international historical significance – the ooidal limestone from Magura Calanului pre-Roman quarry
  • The XIX International Multidisciplinary Scientific GeoConference SGEM 2019, 28 June – 7 July, 2019
    Challenging attempt – cross-border harmonization of geological data in the western part of Romania _ Cetean V., Bălan L.L., Fărnoagă R.;
  • MINEX Europe 2019, al IV-lea Forum European al Mineritului şi Explorării;
  • EUROLITHOS – European Ornamental stone resources – meeting, training 2019
  • 5th Central European-Geoscience Information Consortium Meeting, Prague http://ce-gic.org/index.php – Open source components of spatial data infrastructure for INSPIRE;
  • The 3rd Euro-MediterraneanConference for Environmental Integration (EMCEI-2021):
    The potential recovery of critical elements from secondary raw materialsexistent in Romania”, Violeta-Monica Radu, Iustina (Popescu) Boaja, George Dinca, Robert Szabo, Maria-Alexandra Anghel;
    Distribuţia spaţială şi mobilitatea elementelor cu potenţial toxic in soluriledin România, Iustina (Popescu) Boaja, Violeta-Monica Radu, George Dinca, Robert Szabo, Maria-Alexandra Anghel;
  • The 34th Annual Conference of Geoscience Information Consortium, Madrid – George Tudor – National Report Romania; Breakouts: General Data Protection Regulation (GDPR), How does GDPR affect research data management and data sharing? 3D Data; The role of surveys in society; Importance of integration of geological information in Smart cities;
  • Conference on Applied Geophysics 2019, Ostrava, Csezc Republic:
    Electrical resistivity measurements used for the design of transports infrastructure in Romania – case studies – Stoian I.;
  • 2020 Sesiunea Științifică Anuală a Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni, ediția a XVII-a:
    Cariera istorică de calcare de la Măgura Călanului – geosit cu valoare de patrimoniu mondial, asociat fortificațiilor dacice din Munții Șureanu – Orăștie – Cetean V.;
  • Zoom Presentation: 15-Apr-2021 – https://magura-calanului.ro/wp-content/uploads/2021/04/IGR-Invitatie-Prezentare_Magura-Calanului-EN.pdf – Cetean V.;
  • Media presentation movie of 2020 research – Cetean V., Scutelnicu I.: https://www.youtube.com/watch?v=13mxfVm-cC8 , posted on 20-Apr-2021
  • Webinar: 14-Jul-2021:
    Cariera istorică de calcare de la Măgura Călanului (Limestone historical quarry form Magura Calanului| Conferințele DACICA 7/2021, https://www.youtube.com/watch?v=gu2zXa6J7Do – Cetean V.;
  • IInd International Workshop on Heritage Stones, Torino (Italy), 05-07.10.2021
    Research to determine the limestone exploitation geometry in the Dacian historical quarry from Magura Calanului – Cetean V., Fărnoagă R., Rusu E., Ulmeanu A., Scutelnicu I., Filipciuc C., Tătaru A.
  • Sesiunea online de comunicări științifice – Milenii tezaurizate. Creație si spiritualitate, Buzău, online, 2021
    Povești despre pietre la Valea Cătinei – ”Piatra Rotării” – Cetean V.;
  • Gorldshmit 2022:
    Magmatic clasts from the East Carpathian flysch as indication of a late Proterozoic subduction event in the foreland of the East Carpathians – Lőrincz, S., Melinte-Dobrinescu, M.C., Ene, V.V., Cetean, V., Roban, R.D., Ducea, M., Munteanu., M.;
    Hydrosaline melt inclusion provinces in Romania – Ioan Pintea, Sorin Silviu Udubasa, Elena Luisa Iatan, Ion Berbeleac, Marian Munteanu and Valentina Maria Cetean;
  • BIODIVEST 2022 – The Museum and The Scientific Research:
    Absolute geomagnetic measurements – a national ait traffic safety priority – Dinu L., Nicolici E.L., Tătaru A., Isac A.;
  • Congresul Geosciences for a sustainable future, organizat de The Italian Geological Society (SGI) and the Italian Society of Mineralogy and Petrology (SIMP), 2022;
  • 2022 XXII International Congress of the Carpathian-Balkan Geological Association – CBGA:
    Non-invasive investigations at Măgura Călanului Dacian limestone quarry. Technical challenges in a geosite with heritage value – Cetean V, Fărnoagă R., Filipciuc C., Rusu E., Ulmeanu A., Scutelnicu I., Tătaru A.
    Mineralogical and chemical characterization of sphalerite and wurtzite from Săcărâmb Au-Ag-Te ore deposit – Dincă G., Apopei A.-I., Szabo R., Cetean V., Radu V.M., Ivanov A.;
    Variation of the geochemistry of alluvial sands along the river basins. Case study: Mureș River, Romania – Radu V.M., Cetean V., Fărnoagă R., Tudor E., Szabo R., Dincă G., Ivanov A.;
    Mineralogical diversity on the northern slopes of Vâlcan Mountains, South Carpathians, Romania – Szabo R.., Dincă G., Radu V.M., Cetean V.;
  • 2022 Meting-ul EuroGeoSurvey – MREG – Raw Materials, București;
  • 2022 Congresul Geosciences for a sustainable future, organizat de The Italian Geological Society (SGI) and the Italian Society of Mineralogy and Petrology (SIMP);
  • 2022 Meeting-ul EuroGeoSurvey, Brussels – National Delegates.

l. Construirea paginii de web (1) a proiectului www.heritagestone.ro (în curs de populare) și a celei de Facebook asociate https://www.facebook.com/ROheritagestone, a unei pagini web independente pentru piatra cu valoare de patrimoniu din cariera antică de la Măgura Călanului www.magura-calanului.ro (RO, EN) și diseminarea acestuia prin link-uri asociate profesional și instituțional:

m. 5 rapoarte tehnice de fază (inclusiv 1 studiu de impact social).

Studiul resurselor secundare de pulberi tehnogene din România în vederea identificării potenţialului de minerale industriale şi materii prime critice şi high-tech (ROMIN)

Cod proiect: PN19-45-02-02

Responsabil proiect: Sava Ghinet Cristina

Descriere

Proiectul îşi propune investigarea mineralogică și geochimică complexă a unui număr de 20 bazine (iazuri) de decantare abandonate din trei areale miniere reprezentative (Bucovina, provincia banatitica din Muntii Banatului, Poiana Rusca, Gilau şi Bihor), a zonelor cu cele mai importante depozite de fosfogipsuri: Turnu Măgurele, Valea Călugărească, Năvodari, Bacău, cât și a trei depozite de cenușă de termocentrala (Valea Ceplea – Turceni; Balta Uncheaşului și Cicani-Beterega – Rovinari), un produs secundar cu o compoziție mineralogică și chimică variată datorită arderii diferitelor tipuri de cărbune în centralele electrice.

Investigaţia va fi bazată pe tratarea statistică şi integrarea în sisteme georeferenţiate a unor date cantitative obţinute prin procesarea unor date difractometrie de raze X în pulberi, folosind softurile Topas şi Siroquant. Proiectul va contribui la evaluarea rezervelor de minerale industriale critice (baritină, boraţi magnezieni, fluorină), critic-strategice (compuşi de wolfram), foarte importante din punct de vedere economic (cuarţ de înaltă puritate, feldspat) şi comune (pirită, talc, crisotil, wollastonit, etc.), dar și la indentificarea și valorificarea materiilor prime critice și high-tech (pământuri rare, elemente critice precum Ga și Ge), în scopul definirii unor resurse de materii prime secundare și a fundamentării unor tehnologii pentru o mai bună procesare a minereurilor secundare.

Obiective

Proiectul are ca obiectiv principal relansarea spaţiului economic românesc, prin investigarea mineralogică și geochimică complexă a unui număr de 20 bazine (iazuri) de decantare abandonate din trei areale miniere reprezentative (Bucovina, provincia banatitică din Munţii Banatului, Poiana Ruscă, Gilău şi Bihor), a zonelor cu cele mai importante depozite de fosfogipsuri: Turnu Măgurele, Valea Călugărească, Năvodari, Bacău, cât și a trei depozite de cenușă de termocentrală (Valea Ceplea – Turceni; Balta Uncheaşului și Cicani-Beterega – Rovinari), un produs secundar cu o compoziție mineralogică și chimică variată datorită arderii diferitelor tipuri de cărbune în centralele electrice.

Rezultate

Proiectul propus va conduce la identificarea şi cuantificarea parţială a rezervelor de minerale industriale dintr-o parte semnificativă a bazinelor de decantare de pe teritoriul naţional (86 de bazine de decantare, dintre care circa 60 accesibile pentru studiu şi 16 putând constitui studii de caz), urmând să se concentreze asupra studiului mineralelor industriale, dar mai ales asupra celor definite drept critice de evaluarea din anul 2017 pendinte de documentele europene subsecvente Comunicatului Comisiei Europene din 4 noiembrie 2008 [“The raw materials initiative – meeting our critical needs for growth and jobs in Europe” – (COM(2008)0699)]): baritina, boraţii magnezieni şi compuşii de wolfram.

Titlul proiect: Abordări radiometrice și geochimice în regiunile uranifere din România în vederea evaluării potențialului de elemente radioactive și pământuri rare asociate

Cod proiect: PN19-45-02-03

Responsabil proiect: Adriana ION

 

Descriere

Proiectul propune evaluarea fondului geochimic de elemente radioactive și pământuri rare asociate, prin coroborarea informațiilor furnizate de sistemul rocă – sol în regiunile uranifere din România, contribuind astfel la posibilitatea delimitării mai precise a unor arii de prognoză ce pot constitui surse potențiale de elemente utile în concordanță cu caracteristicile geochimice și mineralogice ale principalelor tipuri petrografice asociate.

Abordarea multidisciplinară a subiectului prin aplicarea de tehnici specifice (geochimice, mineralogice, radiometrice) utilizând aparatură modernă, vizează obținerea de rezultate cu relevanță competitivă la nivel științific internațional și național, cu furnizarea de informaţii suplimentare privind particularităţile geochimice ale elementelor radioactive și ale lantanidelor, cu posibilitatea identificării factorilor speciali și a proceselor geochimice care determină acumularea sau migrarea lor în mediile de probare selectate.

Obiective

  • Obiectivul principal al proiectului îl constituie: realizarea de hărți geochimice de distribuție pentru lantanide si elementele radioactive asociate (U, Th) și detectarea aurelolelor geochimice elementale primare și secundare, contribuind astfel la conturarea unor posibile noi mineralizații, dar și la valorificarea complexă a mineralizațiilor deja descrise, prin posibila identificare de noi elemente paragenetice alături de elementele de bază cunoscute în mineralizații, cât și la clarificarea perspectivelor spațiale ale mineralizațiilor față de poziția diferitelor elemente cercetate.
  • Obiective secundare ale prezentului studiu, dar care pot contribui ca bază informaţională pentru studii ulterioare, sunt cele reprezentate de evaluarea fondului natural de radiații și a nivelului de radon în contextul interesului crescut asupra monitorizării nivelului de radiații, respectiv radon și impactului asupra sănătății umane.

Rezultate

Proiectul a fost realizat parțial, au fost încheiate șase din cele doisprezece faze de executie, ca efect al încadrării în bugetul alocat Programului Nucleu.
Activităţile desfășurate în cadrul proiectului au permis:

  • realizarea unor probări sistematice, analize specializate de mare acuratețe și reprezentări cartografice adecvate pentru mediile de probare investigate în regiunea Carpațiilor Occidentali: zona Muntilor Banat, perimetrele: Ilișova, Dobrei Nord, Est și Sud, Mehadia, Ciudanovița, Natra, respectiv zona Muntilor Apuseni, perimetrele: Mănăstireni, Gârda, Paiuseni Lupșa, Răchițele, Budureasa;
  • construirea hărților geochimice de distributie monoelemetale pentru elementele de interes: lantanide (La, Ce, Pr, Nd, Sm , Eu, Gd, Tb, Dy, Ho, Er, Yb, Lu Y) și elemente radioactive asociate (U și Th);
  • conturarea aureloelor geochimice primare și secundare pe baza hărților de distributie;
  • îmbunatățirea prognozei privind potențialul de pământuri rare și elemente radioactive asociat în perimetrele cu vechi exploatări uranifere din România;
  • interpretarea complexă a informaţiilor radiometrice achiziţionate (distribuția intensității totale a radiației gamma și a emanațiilor de radon) a permis evidențierea şi conturarea aspectelor de cartare geologică şi tectonică, profilate datorită contrastelor de radioactivitate existente între formaţiunile geologice prezente în arealul de studiu;
  • evaluarea riscului de mediu în contextul interesului crescut asupra monitorizării nivelului de radiații, respectiv radon, cu implicaţii asupra sănătății umane;

Diseminarea rezultatelor obținute prin:

Publicarea a două articole cotate ISI:

  • Sandu, M. C., Iancu, G. O., Chelariu, C., Ion, A., Balaban, S. I., Scarlat, A. A., 2020. Radiological risk assessment and spatial distribution of naturally occurring radionuclides within riverbed sediments near uranium deposits: Tulgheș-Grințieș, Eastern Carpathians (Romania). Journal of Radiation Research and Applied Sciences, 13, 730-746 https://doi.org/10.1080/16878507.2020.1838038.
  • Marincea S, Delia Dumitras, Cristina Sava and Fabrice Dal Bo, 2022. Carbonate-Bearing, F-Overcompensated Fluorapatite in Magnesian Exoskarns from Valea Rea, Budureasa, Romania, Minerals 12(9):1083 https://doi.org/10.3390/min12091083

Publicarea a două articole BDI:

  • Călin N., Dumitraș Delia -Georgeta , Marincea Ș. , Constantina C., A. ION, 2020. Minerals viewed through the economic prism present in Conțu Fields, Cindrel Mountains, Romania. SGEM 2020 International Multidisciplinary Scientific GeoConference Surveying, Geology and mining, Ecology and Management – SGEM 2020, Vol. 20, Iss. 1.1, DOI:10.5593/sgem2020/L1/s0L023.
  • A. Ion, A. Cosac, C. Nicolae, 2019. Vertical distribution of copper and lead in urban contaminated soil from areas with industrial activities, SGEM 2019, Book no 5.1, pages: 807 – 814ISBN: 978-619-7408-85-0, DOI: 10.5593/sgem2019/5.2/S20.101

Participarea la conferinte și publicarea de abstracte

  • Ene Vlad-Victor, Daniel J. Smith, Simon Tapster, Marian Munteanu, Emilian Rosu. Constraining the source of arc-like magmas in a post-subduction setting: South Apuseni Mountains, Romania. XXII International Congress of the CBGA, Plovdiv, Bulgaria, 7–11 September, 2022, abstract.
  • Adriana Ion, Ene Vlad și Ana Cosac. Naturally occurring radioactive materials and risk assessment in Lișava uranium mining sector, Banat Mountains. Romania. XXII International Congress of the CBGA, Plovdiv, Bulgaria, 7–11 September, 2022, abstract.
  • Coțac Valentin Nicolae, Iancu Ovidiu Gabriel, Scarlat Aurelia Andreea, Ion Adriana. Radiological risk assessment and spatial distribution of naturally occurring radionuclides within river bed sediments in the Ditrău alkaline Massif, Eastern Carpathians, Romania. XXII International Congress of the CBGA, Plovdiv, Bulgaria, 7–11 September, 2022, abstract.
  • N. Călin, Delia-Georgeta Dumitraș, G.C. Simion, Șt. Marincea, A. Ion, C. Constantin, Ingrid POLL, Aurora Măruța Iancu, Cristina Sava, 2020. Phosphates diversity and development in Conțu pegmatites, Cindrel Mountains, Romania. Goldschmidt 2020 21 – 26 iunie,v.abstract,
  • N. Călin, Aurora-Măruța Iancu, Delia-Georgeta Dumitraș, Oana-Claudia CIobotea-Barbu, A. Ion, C. Constantina, Diana Perșa, Ingrid Diana Poll, Maria Angela Anason, Cristina Sava, Oana-Gabriela Rădoi, Șt. Marincea, 2020. Minerals with economic potential, present in the pegmatites from Conțu, Cindrel Mountains, Romania. CAJG 2020, 3rd CONFERENCE OF THE ARABIAN JOURNAL OF GEOSCIENCE, 2-5 November 2020.
  • N. Călin, Aurora-Măruța Iancu, Delia-Georgeta Dumitraș, Oana-Claudia CIobotea-Barbu, A. Ion, C. Constantina, Diana Perșa, Ingrid Diana Poll, Maria Angela Anason, Cristina Sava, Oana-Gabriela Rădoi, Șt. Marincea, 2020. LI-minerals from Conțu pegmatites, Romania. EMERGEMAT 2020. 3rd International Conference on Emerging Technologies in Materials Engineering, 29-30 October, Bucharest, Romania.

REALIZAREA DE MODELE GEOLOGICE/GEOFIZICE 3D PENTRU CARACTERIZAREA UNOR ZONE DE INTERES ECONOMIC ȘI ȘTIINȚIFIC DIN ROMÂNIA

Cod proiect: PN-19-45-03-01

Responsabil proiect: Dr.Ing. Laurentiu ASIMOPOLOS

 

Descriere

Contract nr. 28N / 2019
Programul Nucleu Geoștiințele în serviciul societăţii – GEOSERV
Proiectul PN-19-45-03-01
REALIZAREA DE MODELE GEOLOGICE/GEOFIZICE 3D PENTRU CARACTERIZAREA UNOR ZONE DE INTERES ECONOMIC ȘI ȘTIINȚIFIC DIN ROMÂNIA
Perioada de desfășurare 2019-2022
Responsabil proiect: Dr. Ing. Laurențiu ASIMOPOLOS (asimopolos@gmail.com, laurentiu.asimopolos@igr.ro, telefon 0314033479)

Obiective

  • Creșterea gradului de cunoaștere, din punct de vedere științific și economic, privind subsolul României, prin implementarea unor proceduri de cercetare, în conformitate cu cele mai înalte standarde existente la momentul actual pe plan internațional.
  • Implementarea pentru prima dată în România a programului de modelare/inversie iterativă geologică 3D (GeoModeller Base – Geology Modelling și GeoModeller Full Gravity/Magnetics) și realizarea de modele 3D pe baza tuturor datelor disponibile de cunoaștere (geologice, geofizice, geodezice) pentru zone de interes economic și științific din România.

Rezultate

Rezultate ale proiectului:

Rapoarte, harti, sectiuni, modele 2D si modele 3D pe baza coroborarii informatiilor geologice, tectonice, geofizice si geodezice, pentru cunoașterea subsolului in zone de interes stiintific si economic de pe teritoriul Romaniei. Detalii pot fi vazute rapoartele de faza atasate si publicatii.

Lucrări BDI:

  1. Laurentiu Asimopolos, Natalia-Silvia Asimopolos, Adrian-Aristide Asimopolos Suitable algorithms for pre-processing multi-parametric data as input data in 3D modelling software on the grid three dimensional, XIX International Multidisciplinary Scientific GeoConference SGEM 2019, Conference proceedings Volume 19, Informatics, Geoinformatics and Remote Sensing, Issue 2.1, Geoinformatics, pp 1073-1080, ISBN 978-619-7408-79-9, ISSN 1314-2704, DOI: 10.539/sgem2019/2.1 , “, is in a process of evaluation and indexation by Thomson Reuters, ISI Web of Science, ISI Web of Knowledge and is already indexed by ELSEVIER, SCOPUS, EBSCOHost, ProQuest, Springer Nature. Every paper is registered in CrossRef database and has its own DOI (Digital Object Identifier). Papers could be also found via Mendeley, CiteULike and Google Scholar, https://www.sgem.org/index.php/call-for-papers/jresearch?view=publication&task=show&id=5461
  2. Laurentiu Asimopolos, Natalia-Silvia Asimopolos, Ioan Cociuba , Systematization and processing of geological and geophysical data in the part of North-West of Transylvanian Basin, , XIX International Multidisciplinary Scientific GeoConference SGEM 2019, Conference proceedings Volume 19, Science and technologies in geology, exploration and mining, Issue 1.1, Geology, pp 561-568, ISBN 978-619-7408-76-8, ISSN 1314-2704, DOI: 10.539/sgem2019/1.1 , is in a process of evaluation and indexation by Thomson Reuters, ISI Web of Science, ISI Web of Knowledge and is already indexed by ELSEVIER, SCOPUS, EBSCOHost, ProQuest, Springer Nature. Every paper is registered in CrossRef database and has its own DOI (Digital Object Identifier). Papers could be also found via Mendeley, CiteULike and Google Scholar, https://www.sgem.org/index.php/call-for-papers/jresearch?view=publication&task=show&id=4841
  3. Natalia-Silvia Asimopolos, Adrian-Aristide Asimopolos, Laurentiu Asimopolos Considerations about procedures for processing and analysis of geomagnetic data recorded in observatory, XIX International Multidisciplinary Scientific GeoConference SGEM 2019, Conference proceedings Volume 19, Nano, Bio and Green Technologies for sustainable Future, Issue 6.2, Space Technologies and planetary Science, pp 631-638, ISBN 978-619-7408-89-8, ISSN 1314-2704, DOI: 10.539/sgem2019/6.2, “, is in a process of evaluation and indexation by Thomson Reuters, ISI Web of Science, ISI Web of Knowledge and is already indexed by ELSEVIER, SCOPUS, EBSCOHost, ProQuest, Springer Nature. Every paper is registered in CrossRef database and has its own DOI (Digital Object Identifier). Papers could be also found via Mendeley, CiteULike and Google Scholar, https://www.sgem.org/index.php/call-for-papers/jresearch?view=publication&task=show&id=6567
  4. Natalia-Silvia Asimopolos, Laurentiu Asimopolos , Achieving an indexed quantifiable database of geological and geophysical parameters for the Baile Felix-Oradea study area, XIX International Multidisciplinary Scientific GeoConference SGEM 2019, Conference proceedings Volume 19, Science and technologies in geology, exploration and mining, Issue 1.1, Aplied and Environmetal Geophysics, pp 731-738, ISBN 978-619-7408-76-8, ISSN 1314-2704, DOI: 10.539/sgem2019/1.1, “, is in a process of evaluation and indexation by Thomson Reuters, ISI Web of Science, ISI Web of Knowledge and is already indexed by ELSEVIER, SCOPUS, EBSCOHost, ProQuest, Springer Nature. Every paper is registered in CrossRef database and has its own DOI (Digital Object Identifier). Papers could be also found via Mendeley, CiteULike and Google Scholar, https://www.sgem.org/index.php/call-for-papers/jresearch?view=publication&task=show&id=4863
  5. Asimopolos, Laurentiu; Asimopolos, Natalia-Silvia; Asimopolos, Adrian-Aristide, “A case study on the interpretation of gravimetric and magnetic data for deciphering geological structures with oil and gass,, International Multidisciplinary Scientific GeoConference : SGEM; Sofia Vol. 19, Iss. 1.4,pp : 3-10. Sofia: Surveying Geology & Mining Ecology Management (SGEM). (2019) DOI:10.5593/sgem2019V/1.4/S01.001,, SGEM Vienna GREEN 2019, International Conference on Earth and GeoSciences, 09 – 12 December,2019, Palais Niederösterreich, Vienna, Austria”, is in a process of evaluation and indexation by Thomson Reuters, ISI Web of Science, ISI Web of Knowledge and is already indexed by ELSEVIER, SCOPUS, EBSCOHost, ProQuest, Springer Nature. Every paper is registered in CrossRef database and has its own DOI (Digital Object Identifier). Papers could be also found via Mendeley, CiteULike and Google Scholar, https://doi.org/10.5593/sgem2019V/1.4
  6. Natalia-Silvia Asimopolos, Laurentiu Asimopolos, Adrian-Aristide Asimopolos, “Interrelations between climate change and geomagnetic field monitorized at surlari geomagnetic observatory, International Multidisciplinary Scientific GeoConference : SGEM; Sofia Vol. 19, Iss. 4.2, pp: 249-256. Sofia: Surveying Geology & Mining Ecology Management (SGEM). (2019) DOI:10.5593/sgem2019V/4.2/S06.034 , SGEM Vienna GREEN 2019, International Conference on Earth and GeoSciences, 09 – 12 December,2019, Palais Niederösterreich, Vienna, Austria”, is in a process of evaluation and indexation by Thomson Reuters, ISI Web of Science, ISI Web of Knowledge and is already indexed by ELSEVIER, SCOPUS, EBSCOHost, ProQuest, Springer Nature. Every paper is registered in CrossRef database and has its own DOI (Digital Object Identifier). Papers could be also found via Mendeley, CiteULike and Google Scholar., https://doi.org/10.5593/sgem2019V/4.2
  7. Natalia-Silvia Asimopolos, Asimopolos Laurentiu, Case study of geological and geophysical data corroboration in North-West part of Romania, Conference proceedings , Volume 20, Science and technologies in geology, exploration and mining, Issue 1.1, Geology, ISBN 978-619-7408-76-8, ISSN 1314-2704, International Multidisciplinary Scientific GeoConference : SGEM; Sofia, Vol. 20, Iss. 1.1, (2020). DOI:10.5593/sgem2020/1.1/s01.005, “, is in a process of evaluation and indexation by Thomson Reuters, ISI Web of Science, ISI Web of Knowledge and is already indexed by ELSEVIER, SCOPUS, EBSCOHost, ProQuest, Springer Nature. Every paper is registered in CrossRef database and has its own DOI (Digital Object Identifier). Papers could be also found via Mendeley, CiteULike and Google Scholar
  8. Asimopolos Laurentiu, Natalia-Silvia Asimopolos, Adrian-Aristide Asimopolos, Study about Auto-Regressive Integrated Moving Average (ARIMA) model used for forecast of strong geomagnetic disturbances, Conference proceedings Volume 20, Nano, Bio and Green Technologies for sustainable Future, Issue 6.1 Space Technologies and Planetary Sciences, ISBN 978-619-7408-89-8, ISSN 1314-2704, International Multidisciplinary Scientific GeoConference: SGEM; Vol. 20, Iss. 6.1, (2020). DOI:10.5593/sgem2020/6.1/s28.094 , “, is in a process of evaluation and indexation by Thomson Reuters, ISI Web of Science, ISI Web of Knowledge and is already indexed by ELSEVIER, SCOPUS, EBSCOHost, ProQuest, Springer Nature. Every paper is registered in CrossRef database and has its own DOI (Digital Object Identifier). Papers could be also found via Mendeley, CiteULike and Google Scholar
  9. Natalia-Silvia Asimopolos, Laurentiu Asimopolos, Adrian-Aristide Asimopolos, Geophysical study on oil and gas structure in eastern carpathians, XIth International Multidisciplinary Scientific GeoConference Surveying, Geology and Mining, Ecology and Management – SGEM 2021, 14 – 22 August, 2021, section 6. SECTION OIL AND GAS EXPLORATION, in print to SGEM2021, indexed by Clarivate Analytics ISI Web of Science/ Web of Knowledge, SCOPUS, Engineering Village/Compendex, ProQuest, EBSCOhost, British Library, Springer Nature
  10. Laurentiu Asimopolos, Natalia-Silvia Asimopolos, Adrian-Aristide Asimopolos , Geomagnetic studies as part of the models regarding space weather and climatic change, XIth International Multidisciplinary Scientific GeoConference Surveying, Geology and Mining, Ecology and Management – SGEM 2021, 14 – 22 August, 2021, section 28. SPACE TECHNOLOGIES AND PLANETARY SCIENCE, in print to SGEM2021, indexed by Clarivate Analytics ISI Web of Science/ Web of Knowledge, SCOPUS, Engineering Village/Compendex, ProQuest, EBSCOhost, British Library, Springer Nature
  11. Asimopolos Natalia-Silvia, Asimopolos Laurentiu, Methodology elaboration for processing older geophysical data as input in 3d geomodeller software within the same three-dimensional grid – – BIODIVEST 2019 (septembrie 2019), Muzeul Olteniei Craiova. Oltenia. Studii şi comunicări. Ştiinţele Naturii. Tom. 35, No. 2/2019, ISSN 1454-6914, indexed in Master Journal List. http://science.thomsonreuters.com/cgi-bin/jrnlst/jlresults.cgi?PC=MASTER&Word=oltenia – CNCSIS (The National University Research Council, Romania) – „B+” category , http://olteniastudiisicomunicaristiintelenaturii.ro/cont/35_2/I.%20GEOLOGY/6.%20Asimopolos%20Geol..pdf
  12. Asimopolos Laurentiu , Asimopolos Adrian-Aristide, Asimopolos Natalia-Silvia , The development of data processing tools that allows to extract more information about geomagnetic storms- – BIODIVEST 2019 (septembrie 2019), Muzeul Olteniei Craiova. Oltenia. Studii şi comunicări. Ştiinţele Naturii. Tom. 35, No. 1/2019 , ISSN 1454-6914 , indexed in Master Journal List. http://science.thomsonreuters.com/cgi-bin/jrnlst/jlresults.cgi?PC=MASTER&Word=oltenia – CNCSIS (The National University Research Council, Romania) – „B+” category , http://olteniastudiisicomunicaristiintelenaturii.ro/cont/35_1/I.%20GEOLOGY/7.%20Asimopolos%20et%20al.%20Geol..pdf
  13. Asimopolos Natalia-Silvia , Asimopolos Laurentiu , “Processing and interpretation of geological and geophysical data for establishing the geothermal resources.-, – BGS 2019-10th Congress of Balkan Geophysical Society, 18-22 September 2019, Albena Resort, Bulgaria, EAGE, Conference Proceedings, 10th Congress of the Balkan Geophysical Society, Sep 2019, Volume 2019, p.1 – 5 , DOI: 10.3997/2214-4609.201902618 “https://www.earthdoc.org/content/papers/10.3997/2214-4609.201902618
  14. Asimopolos Laurentiu, Asimopolos Natalia-Silvia , “Establishing the necessary conditions and format of data for optimal use of the iterative 3D modelling software. – BGS 2019 – 10th Congress of Balkan Geophysical Society, 18-22 September 2019, Albena Resort, Bulgaria, :EAGE, Conference Proceedings, 10th Congress of the Balkan Geophysical Society, Sep 2019, Volume 2019, p.1 – 5 , DOI: 10.3997/2214-4609.201902629 ” https://www.earthdoc.org/content/papers/10.3997/2214-4609.201902629
  15. Natalia-Silvia Asimopolos, Adrian Aristide Asimopolos, Laurentiu Asimopolos, “Statistical and spectral tools for analysing of disturbance of geomagnetic field, , GEOLINKS, International Conference on Geo Sciences, 26-29.03.2019, Athens, Greece, published in Geolinks Conference proceedings, book 1, vol 1, ISSN 2603-5472, ISBN 978-619-7495-02-7, DOI 10.32008/Geolinks2019/B1/V1/08, p. 73-82” https://publons.com/publon/21400277/
  16. Natalia-Silvia Asimopolos, Laurentiu Asimopolos, Bogdan Balea, Adrian Aristide Asimopolos, Characterization of the geomagnetic field by analyzing the data recorded at the Surlari Geomagnetic Observatory ,, GEOLINKS, International Conference on Geo Sciences,26-29.03.2019, Athens, Greece, published in Geolinks Conference proceedings, book 1, vol 1, ISSN 2603-5472, ISBN 978-619-7495-02-7, DOI 10.32008/Geolinks2019/B1/V1/01, p. 9-17, https://publons.com/publon/21400162/
  17. Laurentiu Asimopolos, Natalia-Silvia Asimopolos, Violeta-Carolina Niculescu, Adrian-Aristide Asimopolos Quantification of Geological/Geophysical/Geochemical Databases for the Modelling of Geothermal Water Structures, -2020-, Jurnal : Smart Energy and Sustainable Environment, Vol 23, Nr. 1, pp 21-28. Editor :National Research-Development Institute for Cryogenic and Isotopic Technologies, ISSN 2668-957X, ISSN-L 2668-957X , https://doi.org/10.46390/j.smensuen.23120.78
  18. Asimopolos Laurentiu, Natalia-Silvia Asimopolos, Adrian-Aristide Asimopolos, Analyses of geomagnetic data sets from Observatories and correlation between them, GEOLINKS Conference proceedings, Book 1 Volume 2, ISSN 2603-5472, ISBN 978-619-7495-07-2,AIR POLLUTION AND CLIMATE CHANGE Section, https://doi.org/10.32008/geolinks2020/b1/v2/01
  19. Asimopolos Laurentiu, Natalia-Silvia Asimopolos, Geological and geophysical study for elaboration of geothermal model in Oradea-Baile Felix area, Geolinks Conference proceedings, book 2, ISSN 2603-5472, ISBN 978-619-7495-07-2, ENVIROMENTAL GEOLOGY Section DOI: 10.32008/geolinks2020/b1/v2/12
  20. Asimopolos Laurentiu, Asimopolos Natalia-Silvia, Balea Bogdan, Asimopolos Adrian-Aristide, Numerical experiments about forecast of the Strong Geomagnetic Disturbances, Muzeul Olteniei Craiova. Oltenia. Studii şi comunicări. Ştiinţele Naturii. Tom. 36, No. 1/2020 , pp.29-36, ISSN 1454-6914, indexed in Master Journal List , http://olteniastudiisicomunicaristiintelenaturii.ro/cont/36_1/I.%20GEOLOGY/3AsimopolosLaurentiu.pdf
  21. Asimopolos Natalia-Silvia, Asimopolos Laurentiu, Balea Bogdan, Asimopolos Adrian-Aristide, Statistical survey of geomagnetic indices in solar cycle 23, Muzeul Olteniei Craiova. Oltenia. Studii şi comunicări. Ştiinţele Naturii. Tom. 36, No. 2/2020, pp.26-33, ISSN 1454-6914 indexed in Master Journal List, http://olteniastudiisicomunicaristiintelenaturii.ro/cont/36_2/I.%20GEOLOGY/4Asimopolos.pdf
  22. Natalia-Silvia Asimopolos, Laurentiu Asimopolos, Bogdan Balea and Adrian Aristide Asimopolos, The Organizing of Database from Surlari National Geomagnetic Observatory, Journal of Environmental Science and Engineering A 10 (2021) 26-33 doi:10.17265/2162-5298/2021.01.003, DAVID PUBLISHING Company, Journal of Environmental Science and Engineering A 10 (2021) 26-33 doi:10.17265/2162-5298/2021.01.003 DAVID PUBLISHING Company, Indexing: Google Scholar, Database of EBSCO, Massachusetts, USA, Chinese Database of CEPS, Airiti Inc. & OCLC, Ulrich’s Periodicals Directtory, Chinese Scientific Journals Database, VIP Corporation, Chongqing, China, Summon Serials Solutions, Universe Digital Library S/B, PBN (Polish Scholarly Bibliography), Turkish Education Index, Scientific Indexing Service, Research Bible, Sherpa/Romeo, J-gate, IET-The Institution of Engineering and Technology, CrossRef, oppen acces http://www.davidpublisher.org/Public/uploads/Contribute/5ffe6096b7949.pdf
  23. Laurentiu Asimopolos, Natalia-Silvia Asimopolos and Adrian Aristide Asimopolos, Wavelet Analyses of Geomagnetic Data regarding Major Geomagnetic Disturbances , Journal of Environmental Science and Engineering B10 (2021) 31-39 Doi:10.17265/2162-5263/2021.01.004 , open access journal, Print: (ISSN 2162-5263) Online: (ISSN 2162-5271) , http://www.davidpublisher.com/Public/uploads/Contribute/605af1cdac9d7.pdf http://www.davidpublisher.com/index.php/Home/Article/index?id=45141.html Indexing- Google Scholar ; Database of EBSCO, Massachusetts, USA ; Cambridge Science Abstracts(CSA) ; Ulrich’s Periodicals Directory; Proquest ; Scientific Indexing Service ; J-gate ; IET-The Institution of Engineering and Technology ; CrossRef
  24. Asimopolos Laurentiu, Asimopolos Natalia-Silvia, Asimopolos Adrian- Aristide, Balea Bogdan , Geomagnetic considerations at beginning of the 25th solar cycle -, The Scientific International Conference, ”The Museum and Scientific Research”, the 28th Edition – Book of abstracts, 16-18 September 2021 Craiova, in print to Muzeul Olteniei Craiova. Oltenia. Studii şi comunicări. Ştiinţele Naturii. Tom. 37, No. 1/2021 ISSN 1454-691, indexed in Master Journal List. . http://science.thomsonreuters.com/cgi-bin/jrnlst/jlresults.cgi?PC=MASTER&Word=oltenia – CNCSIS (The National University Research Council, Romania) – „B+” category
  25. Asimopolos Natalia-Silvia, Asimopolos Laurentiu, Geophysical and geological study in the area of the Calimani – Gurghiu – Harghita volcanic structures (Romania), – The Scientific International Conference, ”The Museum and Scientific Research”, the 28th Edition – Book of abstracts, 16-18 September 2021 Craiova, in print to Muzeul Olteniei Craiova. Oltenia. Studii şi comunicări. Ştiinţele Naturii. Tom. 37, No. 1/2021 ISSN 1454-691, indexed in Master Journal List. . http://science.thomsonreuters.com/cgi-bin/jrnlst/jlresults.cgi?PC=MASTER&Word=oltenia – CNCSIS (The National University Research Council, Romania) – „B+” category
  26. Natalia-Silvia Asimopolos, Laurentiu Asimopolos , Geophysical study and geological considerations on Neogene volcanites from Eastern Carpathians, , 11th Congress of the Balkan Geophysical Society -BGS2021 hosted by the Romanian Society of Applied Geophysics (SGAR), online , 10-14.10.2021 Publisher: European Association of Geoscientists & Engineers , Conference Proceedings, 11th Congress of the Balkan Geophysical Society, Oct 2021, Volume 2021, p.1 – 5, DOI: https://doi.org/10.3997/2214-4609.202149BGS41 , https://www.earthdoc.org/content/papers/10.3997/2214-4609.202149BGS41
  27. Laurentiu Asimopolos, Natalia Silvia Asimopolos, Analysis of major geomagnetic disturbances from the first half of year 2021,, 11th Congress of the Balkan Geophysical Society -BGS2021 hosted by the Romanian Society of Applied Geophysics (SGAR), online, 10-14.10.2021, DOI: https://doi.org/10.3997/2214-4609.202149BGS44 , Publisher: European Association of Geoscientists & Engineers , Conference Proceedings, 11th Congress of the Balkan Geophysical Society, Oct 2021, Volume 2021, p.1 – 5, https://www.earthdoc.org/content/papers/10.3997/2214-4609.202149BGS44
  28. Natalia Silvia Asimopolos, Laurentiu Asimopolos, Adrian Aristide Asimopolos , Study about Geomagnetic Storms from Geomagnetic Observatories recordings, , The proceedings of the MedGU-21 will be published online on 31 March 2022 by Springer.The proceedings of the MedGU-21 will be made available in the SpringerLink Digital Library which is directly linked to Research Gate and will be published in Springer ASTI series which is indexed in Scopus
  29. Laurentiu Asimopolos, Natalia Silvia Asimopolos, Adrian Aristide Asimopolos, Geological and geophysical considerations regarding the Neogene magnatites from the Călimani-Gurghiu-Harghita Mountains, Romania, MedGU-21 , 25-28.11.2021, Istanbul, The proceedings of MedGU-21 will be published in the Springer ASTI series which is indexed in Scopus / SCImago
  30. Laurentiu Asimopolos, Natalia-Silvia Asimopolos, Violeta Carolina Niculescu, Geological and geophysical considerations regarding the mineral and geothermal waters from the Ramnicu Valcea – Govora area, 23rd International Conference “New Cryogenic and Isotope Technologies for Energy and Environment”- EnergEn 2021 Băile Govora, Romania, October 26 – 29, 2021 , in print to Smart Energy and Sustainable Environment, journal that publish significant research results in topics covering the areas of Isotopes and Cryogenic Technologies; Nuclear Energy – Fission and Fusion; Energetic Technologies of Hydrogen; Science and Materials Engineering; Environmental, Life Quality and Food Safety.The journal is abstracted and indexed in: Contemporary Science Association, EBSCO, Ulrich’s Periodicals Directory, SCIPIO, GALE, INSPEC, National Institute of Scientific Information (INIS).