Proiectul 101075609 (GSEU = A Geologic Service for Europe) este un proiect de construcţie instituţională (CSA = Coordination and Support Action) la sfârşitul căruia (în anul 2027), va fi definitivată structura Serviciului Geologic al Europei. Rolul proiectulu este de a stabili şi a exersa modalităţile cele mai potrivite pentru ca serviciile geologice naţionale să lucreze ca părţi ale Serviciului Geologic al Europei.

 

Bugetul proiectului:  23 168 128.25 EUR
Perioada de realizare: 2024 – 2027
Parteneri de proiect: 42 Parteneri de proiect + 6 Parteneri Asociați, din 33 de state europene.
Coordonator: EuroGeoSurveys
Manager de proiect:  Dr. Francesco Pizzocolo
Pagina web a proiectului: https://www.geologicalservice.eu/

Despre proiect:
Activitatea de cercetare din proiect este orientată spre mai multe obiective, între care:

 

(1)  Dezvoltarea serviciilor de date și informații armonizate paneuropene în Europa, cu accent pe:

– Materii prime critice

– Resurse de energie geotermală și capacități de stocare subterană pentru purtători de energie durabile și sechestrarea CO2.

– Dinamica și calitatea apelor subterane, informații geologice și privind schimbările climatice pentru evaluarea vulnerabilității costiere și informațiile de bază geologice

(2) Înființarea Centrul European de Excelență pentru Managementul Durabil al Resurselor pentru a promova implementarea Clasificării Cadru a Resurselor a Națiunilor Unite (UNFC) și a Sistemului Națiunilor Unite de Management al Resurselor (UNRMS).

(3) Dezvoltarea infrastructurii de date geologice – pe baza EGDI existentă – pentru a disemina şi a oferi acces permanent la serviciile de date și informații dezvoltate în cadrul proiectului și nu numai, vizând o gamă largă de părți interesate, cu scopul specific de a permite un plus de inovare și să consolideze, în continuare, adoptarea de către piață a soluțiilor inovatoare.

(4) Furnizarea unei platforme europene comune de cunoștințe geologice ca portal unic de acces deschis la rezultatele proiectului și la colecțiile și infrastructurile de date și informații subiacente ale partenerilor la nivel național și regional.

(5) Consolidarea rețelei organizațiilor naționale și regionale de cercetare geologică pentru a oferi cunoștințe și servicii geologice într-o manieră durabilă.

 

Responsabil pentru România:  Dr. Marian MUNTEANU  (Institutul Geologic al României)

 

Proiectul GeoNetSee (Un sistem bazat pe AI/IoT de geosenzori pentru monitorizarea în timp real a terenurilor instabile și a structurilor artificiale) este susținut de Programul Interreg Regiunea Dunării, cofinanțat de UE. Corespunde priorității programului Regiunea Dunării: O regiune a Dunării mai competitivă și mai inteligentă și obiectivului specific: Îmbunătățirea inovației și transferului de tehnologie în regiunea Dunării.

Bugetul proiectului: 1.791.280,00 EUR
Finanțare Interreg: 1.433.024,00 EUR
Perioada de realizare: 2024 – 2026
ID: DRP0200783
Parteneri de proiect: 14 Parteneri de proiect + 12 Parteneri Asociați, din 9 țări dunărene
Partener principal: Școala de Inginerie Electrică, Universitatea din Belgrad
Manager de proiect: Prof. Dr. Vladimir Rajović
Pagina web a proiectului: GeoNetSee | Homepage (interreg-danube.eu)

Despre proiect:
GeoNetSee va crea o soluție pentru monitorizarea terenurilor instabile și a structurilor artificiale, care va include o rețea de geosenzori și o platformă pentru colectarea, procesarea și vizualizarea datelor colectate în timp real. Platforma, numită Centrul de Colaborare al Dunării (DCC) va împărtăși toate datele colectate, rezultatele cercetării, cele mai bune practici și expertiză în domenii multidisciplinare. DCC va încuraja parteneriate și colaborari cu organizații și comisii similare ale UE, pentru a valorifica expertiza existentă, a împărtăși resursele și a alinia eforturile în colectarea datelor, analiza și schimbul de cunoștințe. Sistemul GeoNetSee va fi testat atât în medii de laborator cât și operaționale (3 țări ca site-uri pilot și 6 ca locații de testare). Soluția va include instalarea de stații permanente CORS în Serbia, Muntenegru și Bosnia și Herțegovina, care s-ar alătura sistemului european de observare a plăcilor (EPOS), care include și Rețeaua EUREF de sisteme de poziționare globală permanentă prin satelit (GNSS) (EPN). Un lanț de inovare de activități intensive în tehnologie și cunoștințe în cadrul regiunii DRP va fi creat pentru a elimina decalajele în materie de inovare și adoptarea de tehnologii avansate pentru o regiune a Dunării mai inteligentă și mai ecologică.

Persoana de contact RO: Dr. Iustina POPESCU (Institutul Geologic al României)

 

Titlul proiectului: Sănătatea solului și serviciile ecosistemice (Soil Health and Ecosystem Services) – STATE

Perioada: Ianuarie 2025 – Decembrie 2027

Finanțat de: Comisia Europeană prin IMPEL (Rețeaua Uniunii Europene pentru Implementarea şi Aplicarea Legislației pentru Protecția Mediului)

Pagina web: (în curs de elaborare)

 

Descriere:

Un raport recent al JRC – EU Soil Observatory indică faptul că 60%-70% din solurile din UE sunt în prezent într-o stare nesănătoasă. Politicile actuale ale UE și ale statelor membre au adus contribuții pozitive la îmbunătățirea sănătății solului, însă, încă nu abordează toți factorii determinanți ai degradării solului și, prin urmare, rămân lacune semnificative. Directiva privind monitorizarea și reziliența solului[1] are ca obiectiv instituirea unui cadru solid și coerent de monitorizare a solurilor pentru întregul teritoriu al UE și să îmbunătățească în mod continuu sănătatea solului, în vederea obținerii unui sol sănătos până în 2050, menținând solurile în stare sănătoasă, astfel încât să poată furniza mai multe servicii ecosistemice la o scară suficientă pentru a satisface nevoile de mediu, societale și economice, pentru a preveni și a atenua impactul schimbărilor climatice și pierderea biodiversității, pentru a crește reziliența la dezastre naturale, pentru a asigura securitatea alimentară și pentru a reduce contaminarea solului la niveluri care nu mai sunt considerate dăunătoare sănătății umane și mediului.

 

Astfel, proiectul STATE a fost conceput prin consultare cu DG ENV – Directoratul General Mediu al Comisiei Europene în scopul sprijinirii implementării noii directive prin evaluarea practicilor de gestionare durabilă a solului disponibile și prin stabilirea celor mai eficiente dintre acestea în abordarea diferitelor forme de degradare a solului enumerate în Anexa I[2] a propunerii de directivă. Evaluarea costurilor, beneficiilor și aplicabilității acestor practici în diferite contexte pedoclimatice locale va fi crucială pe parcursul derulării proiectului. Aspectele degradării solului vizate de proiect sunt: 1. Salinizarea, 2.  Eroziunea solului, 3. Pierderea carbonului organic din sol, 4. Compactarea subsolului, 5. Compactarea solului vegetal, 6.  Excesul de conținut de nutrienți în sol, 7. Contaminarea solului, 8. Reducerea capacităţii solului de a reţine apa, 9. Acidificarea, 10. Pierderea biodiversităţii solului, 11. Tasarea solului.

Proiectul se va desfășura ținând cont de obiectivele Misiunii „A Soil Deal for Europe” (Mission Soil), care este o inițiativă la scară largă axată pe protejarea și remediarea solurilor și pe promovarea practicilor de management durabil în zonele urbane și rurale.

 

Obiectiv general:

Proiectul îşi propune acordarea de sprijin tehnic / schimb de experiență / transmitere de cunoștințe științifice și bune practici pentru îmbunătățirea sănătății solului și pentru furnizarea de servicii ecosistemice în statele membre ale UE.

 

Rezultate:

  • Elaborarea de îndrumare tehnice (Ex: Ghid privind gestionarea durabilă a solului – va prezenta cele mai bune practici pentru gestionarea durabilă a solului și eficacitatea acestora; Ghid tehnic privind conservarea serviciilor ecosistemice aferente solului);
  • Promovarea utilizării acestor documente prin inițierea unor acțiuni suport între țările partenere și prin prezentarea acestora la evenimentele internaționale de profil.

 

Responsabili de proiect:

 

Dr. Ing. Marco FALCONI – ISPRA (Italian Institute for Environmental Protection and Research – Geological Survey of Italy)

Dr. Ing. Iustina POPESCU – IGR (Institutul Geologic al României)

 

[1] https://eur-lex.europa.eu/resource.html?uri=cellar:01978f53-1b4f-11ee-806b-01aa75ed71a1.0001.02/DOC_1&format=PDF

[2] https://eur-lex.europa.eu/resource.html?uri=cellar:01978f53-1b4f-11ee-806b-01aa75ed71a1.0001.02/DOC_2&format=PDF

 

 

 

Titlul proiectului: Remedierea solului şi decontaminarea apei subterane – IMPEL (Rețeaua Uniunii Europene pentru Implementarea şi Aplicarea Legislației pentru Protecția Mediului)
Perioada: 2022-2027
Finanțat de: Comisia Europeană
Pagina web: https://www.impel.eu/en/projects/water-and-land-remediation

 

Descriere

De-a lungul anilor am devenit mai conștienți de amenințarea reprezentată de managementul defectuos al solului, precum şi degradarea calitativă și cantitativă a resurselor de apă. Această situație depinde în mare măsură de implementarea deficitară a legislației de mediu a Uniunii Europene din cauza: i) unui număr prea mare de structuri administrative diferite care funcționează într-un singur domeniu tematic; ii) necesității de a opera într-o linie strategică definită, stabilită prin directive-cadru; iii) datelor şi informațiilor insuficiente; iv) lipsei acțiunilor de diseminare şi sprijin tehnic.
Gestionarea siturilor contaminate este un proces care are o dinamică diferită în fiecare stat membru, acest lucru datorându-se parțial diferențelor de legislație care prezintă definiții diferite, de exemplu: „situri potențial contaminate”, „situri contaminate”, „situri remediate”. Din acest motiv, Comisia Europeană-JRC împreună cu rețeaua EEA-EIONET au lansat o inițiativă pentru a găsi definiții şi categorii de situri comune. În 2018 a fost efectuat un sondaj în statele membre care a dus la definirea a 6 categorii de situri. În acest moment este important a se stabili criteriile pentru alegerea practicii de management/ tehnologiei de remediere adecvate pentru fiecare dintre aceste categorii.

 

Obiective

Proiectul îşi propune:

  • Acordarea de sprijin tehnic / schimb de experiență necesar pentru a face progrese în faza de remediere a siturilor contaminate în Europa, permițând acelor state membre în care nu există o procedură aplicabilă să aibă o referință.
  • Diseminarea cunoștințelor, abilităților și bunelor practici prin elaborarea unor îndrumare tehnice şi prin inițierea unor acțiuni suport între țările partenere.
  • Implicarea principalelor rețele europene care se ocupă de siturile contaminate, cum ar fi COMMON FORUM, Eionet WG Contamination și NICOLE.

 

Rezultate

Proiectul vizează elaborarea unor rapoarte de îndrumare tehnică pentru 8 tehnologii de remediere a siturilor contaminate (traduse în limbile naționale), precum şi un raport final în care vor fi prezentate progresele făcute de țările partenere proiectului.

Raport 1: Oxidarea chimică in-situ (ISCO)

Raport 2: Extracția vaporilor din sol

Eveniment organizat de Institutul Geologic al României: Water and Land Remediation Conference, 15-16 noiembrie 2022

 

Responsabil pentru România:

  • Dr. Ing. Iustina POPESCU  –  Institutul Geologic al României

 

Titlul proiectului: Informații geospațiale pentru evaluarea daunelor mediului (Geospatial Intelligence for Environmental Damage Assessment – GIEDA) – IMPEL (Rețeaua Uniunii Europene pentru Implementarea şi Aplicarea Legislației pentru Protecția Mediului)
Perioada: 2023-2024
Finanțat de: Comisia Europeană
Pagina web: Geospatial Intelligence for Environmental Damage Assessment (GIEDA) | Impel

 

Descrierea proiectului

Creșterea rapidă a tehnicilor geospațiale, cum ar fi statisticile spațiale și tehnologia de teledetecție a observației Pământului, precum și progresele recente în inteligența artificială, au crescut capacitatea de monitorizare a proceselor de mediu. În ultimele decenii, a existat o conștientizare tot mai mare că tehnologia geospațială are capacitatea de a monitoriza, inspecta și evalua mediul înconjurător, producând informațiile necesare practicienilor de reglementare, susținând investigarea actelor eco-criminale și a încălcării legilor de mediu. Cu toate acestea, autoritățile competente din UE trebuie să afle modul în care informațiile generate cu ajutorul inteligenței geospațiale îndeplinesc cel mai bine cerințele pentru investigarea unor acte eco-criminale specifice în cel mai eficient mod, pentru a fi utilizate în instanță.

 

Obiectivele proiectului

Proiectul Geospatial Intelligence for Environmental Damage Assessment (GIEDA) își propune să contribuie la nevoile de informații legate de activitățile ilegale care afectează matricele de mediu, demonstrând capacitatea de a produce a posteriori dovezi ale daunelor mediului cauzate de incidente de mediu, încălcări, acte eco-criminale. Abordările metodologice eficiente care utilizează inteligența geospațială, bazate pe utilizarea sinergică a observației pământului și analizei geostatistice, pot oferi informații valoroase și explicite spațial, îmbunătățind capacitatea de a produce dovezi: caracterizarea zonei afectate din punct de vedere al naturii, gravitației, întinderii spațiale, apariția temporală și estimările variațiilor cantitative ale parametrilor biofizici specifici, pot fi un sprijin puternic pentru evaluarea daunelor mediului.

Raportarea cazurilor reale, prevăzută în cadrul proiectului GIEDA, de asemenea, printr-un chestionar adresat autorităților de mediu, urmărește împărtășirea cunoștințelor cu practicienii, îmbunătățirea capacității de a solicita și produce dovezi, susținând astfel evaluarea daunelor aduse mediului în conformitate cu Directiva privind răspunderea pentru mediu și Directiva privind infracțiunile împotriva mediului.

 

Responsabili pentru România:

  • Monica CRIȘAN – Garda Națională de Mediu
  • Dr. Ing. Iustina POPESCU – Institutul Geologic al României