Proiectul GeoNetSee (Un sistem bazat pe AI/IoT de geosenzori pentru monitorizarea în timp real a terenurilor instabile și a structurilor artificiale) este susținut de Programul Interreg Regiunea Dunării, cofinanțat de UE. Corespunde priorității programului Regiunea Dunării: O regiune a Dunării mai competitivă și mai inteligentă și obiectivului specific: Îmbunătățirea inovației și transferului de tehnologie în regiunea Dunării.

Bugetul proiectului: 1.791.280,00 EUR
Finanțare Interreg: 1.433.024,00 EUR
Durata proiectului: Ianuarie 2024 – Iunie 2026
Parteneri de proiect: 14 Parteneri de proiect + 12 Parteneri Asociați, din 9 țări dunărene
Partener principal: Școala de Inginerie Electrică, Universitatea din Belgrad
Manager de proiect: Prof. Dr. Vladimir Rajović
Pagina web a proiectului:GeoNetSee | Homepage (interreg-danube.eu)

Despre proiect:
GeoNetSee va crea o soluție pentru monitorizarea terenurilor instabile și a structurilor artificiale, care va include o rețea de geosenzori și o platformă pentru colectarea, procesarea și vizualizarea datelor colectate în timp real. Platforma, numită Centrul de Colaborare al Dunării (DCC) va împărtăși toate datele colectate, rezultatele cercetării, cele mai bune practici și expertiză în domenii multidisciplinare. DCC va încuraja parteneriate și colaborari cu organizații și comisii similare ale UE, pentru a valorifica expertiza existentă, a împărtăși resursele și a alinia eforturile în colectarea datelor, analiza și schimbul de cunoștințe. Sistemul GeoNetSee va fi testat atât în medii de laborator cât și operaționale (3 țări ca site-uri pilot și 6 ca locații de testare). Soluția va include instalarea de stații permanente CORS în Serbia, Muntenegru și Bosnia și Herțegovina, care s-ar alătura sistemului european de observare a plăcilor (EPOS), care include și Rețeaua EUREF de sisteme de poziționare globală permanentă prin satelit (GNSS) (EPN). Un lanț de inovare de activități intensive în tehnologie și cunoștințe în cadrul regiunii DRP va fi creat pentru a elimina decalajele în materie de inovare și adoptarea de tehnologii avansate pentru o regiune a Dunării mai inteligentă și mai ecologică.

Persoana de contact RO: Dr. Iustina Popescu  (Institutul Geologic al României)
Perioada de realizare: 2024 – 2026
ID: DRP0200783

SISTEME MAGMATICE EVOLUATE ȘI PEGMATITICE CA SURSE PENTRU MATERII PRIME CRITICE ȘI MINERALE INDUSTRIALE

Denumirea Programului din PN III: Programul 3 – Cooperarea Europeana și Internațională – Denumirea Subprogramului: Subprogramul 3.2 – Orizont 2020
Contract Nr. 306/2022
Durata contractului: 32 luni (02.05.2022 – 31.12.2024)
Codul proiectului: COFUND-ERAMIN-3-PEGMAT
Acronimul proiectului: PEGMAT

Obiectivele proiectului:
Proiectul PEGMAT se încadrează în Domeniul tematic 1 (Furnizarea de materii prime din explorare și minerit) al apelului ERA-MIN3/2021. Obiectivele și contribuția originală includ în special:

  1. evaluarea complexă și creșterea semnificativă a gradului de cunoaștere privind surse potențiale de materii prime critice în aria Carpato-Balcanică (Slovacia, România, Bulgaria);
  2. analiza cantitativă complexă a acumulărilor cu ajutorul tehnicilor de modelare avansate GIS/3D
  3. modelarea formării depozitelor de materii prime critice cu privire specială asupra predictivității apariției de surse de materii prime minerale critice folosind tehnici moderne (abordarea prin metoda asocierii celulare – Tourlière et al., 2015)
    Metodologia complexă inovativă și rezultatele proiectului au ca obiectiv un impact direct atât în cercetare cât și în explorarea materiilor prime critice în aria carpato-balcanică și Europa Centrală.

Rezultatele și beneficiile estimate:

  1. Îmbunătățirea gradului de cunoaștere a calității acumulărilor existente sau nou evidențiate de materii prime critice;
  2. Creșterea nivelului de cunoștințe științifice ale cercetătorilor în domeniul înțelegerii din punct de vedere geologic, mineralogic și geochimic a proceselor care duc la formarea de pegmatite evoluate cu metale rare;
  3. Obținerea de noi date (mineralogice, geochimice, geologice) la nivel regional accesibile cercetării, companiilor de explorare și pentru exploatare potențială;
  4. Transfer de cunoștințe și experiență;
  5. Intensificarea cooperării și a schimbului de studenți între instituțiile partenere;
  6. Promovarea de noi inițiative de cercetare și explorare bazate pe elaborarea de noi seturi de date și dezvoltarea metodologiilor de cercetare și evaluare la nivel de vârf.

Rezultatele proiectului vor servi în primul rând ca bază de evaluare a potențialului pegmatitelor și granitoidelor cu metale rare ca surse pentru metale critice în concordanță cu strategiile naționale și europene pentru dezvoltare durabilă.

Pagina WEB a proiectului: pegmat.igr.ro
Director proiect din partea partenerului Institutul Geologic al României:
dr. ing Gavril Săbău
g_sabau@yahoo.co.uk

INTELIGENȚĂ ARTIFICIALĂ ȘI TEHNICI COMBINATE DE SONDAJ PENTRU OPTIMIZAREA CARIERELOR DE PIATRĂ

Programul 3 – Cooperarea Europeana si Internationala – Subprogramul 3.2 – Orizont 2020

Contract Nr. 305/2022

Durata contractului: 33 luni (01.04.2022 – 31.12.2024)

Descrierea și obiectivele proiectului
Blocurile de piatră, cum ar fi marmura, granitul și gresia, sunt materiale naturale foarte solicitate într-o varietate de industrii. Piața lor valorează în prezent 30 de miliarde de euro și este in creștere. Exploatarea lor în cariere este însă condiționată de doi factori nefavorabili. În primul rând, în aceste minereuri au apărut în mod natural fracturi și discontinuități, care împiedică excavarea blocurilor mari cu o valoare comercială semnificativ mai mare în comparație cu blocurile mici. În al doilea rând, extragerea pietrei este un proces foarte intens de producere a deșeurilor, deoarece nu toate materialele excavate sunt de uz comercial.

Odată cu piețele în plină expansiune, riscurile pentru mediu vor deveni mai grave. Pentru a ameliora situația de mai sus, în cadrul proiectului, vom combina metodele geofizice și fotogrammetrice pentru a popula o bază de date cu un inventar cuprinzător al principalelor situri europene de exploatare. Aceste măsurători in-situ, neinvazive, vor include vehicule aeriene fără pilot echipate cu senzori inteligenți specializați, radar, imagistica digitală de foraj și procesarea integrată a datelor. Acestea vor fi utilizate pentru a detecta suprafețele de discontinuitate din piatra naturală și pentru a formula un model poligonal. În continuare, modelul poligonal va fi examinat printr-o abordare inovatoare de inteligență artificială. Identificarea discontinuităților va fi îmbunătățită prin proceduri efective cu ajutorul algoritmilor de inteligență artificială ce vor duce la un grad mai ridicat de automatizare, față de situația actuală.

Rețeaua de fracturi discrete derivată va fi considerată ca intrare pentru metodologia de extracție a poliedrului și optimizarea computațională. Acești algoritmi inovatori constau în utilizarea combinată a mai multor parametri cum ar fi volumul maxim de cuboizi, suprafața plăcilor, orientarea grilei de tăiere în cariere și parametri relevanți comercial. La rândul său, acest lucru va permite cadrul pentru proiectarea automată și optimizarea planurilor de exploatare, adaptate proprietăților specifice minelor, maximizând dimensiunea blocurilor de piatră extrase.

Acest lucru va crește eficiența aprovizionării cu materii prime, creând în același timp un mod de exploatare ecologic și durabil. În plus, acest lucru ar trebui să reducă producția de deșeuri, consumând în același timp mai puțină energie și apă. Modelul dezvoltat va fi validat pentru fiecare locație a carierelor si va fi aplicat carierelor existente. Un important impact al acestui proiect va fi recuperarea până la 25% din cantitatea de deșeuri. Finalizarea acestui proiect înseamnă o îmbunătățire tehnologică considerabilă în exploatarea resurselor naturale și reducerea riscurilor de mediu, stimulând astfel competitivitatea din domeniu. Gradul de maturitate tehnologica preconizat la finalizarea proiectului este TRL 7.

Pagina WEB a proiectului:

http://ai-costsqo-project.com/

http://ai-costsqo.com/

Director proiect din partea partenerului Institutul Geologic al Romaniei:

Dr. Ing. Laurentiu Asimopolos

asimopolos@gmail.com

laurentiu.asimopolos@igr.ro

031 403 34 79

+40 751 550 941

 

 

Summary:
Stone blocks such as marble, granite and sandstone are natural materials in high demand in a variety of industries. Their market is currently worth 30 billion euros and growing. However, their exploitation in quarries is conditioned by two unfavorable factors. First, fractures and discontinuities have naturally occurred in these ores, which prevent the excavation of large blocks with a significantly higher commercial value compared to small blocks. Second, quarrying is a very waste-intensive process, as not all excavated material is commercially usable.

With booming markets, environmental risks will become more serious. To improve the above situation, in the project we will combine geophysical and photogrammetric methods to populate a database with a comprehensive inventory of the main European mining sites. These in-situ, non-invasive measurements will include unmanned aerial vehicles equipped with specialized intelligent sensors, radar, digital borehole imaging and integrated data processing. These will be used to detect discontinuity surfaces in natural stone and formulate a polygonal model. Next, the polygonal model will be examined through an innovative artificial intelligence approach. The identification of discontinuities will be improved through effective procedures with the help of artificial intelligence algorithms that will lead to a higher degree of automation, compared to the current situation.

The derived discrete fracture network will be considered as input for the polyhedron extraction methodology and computational optimization. These innovative algorithms consist of the combined use of several parameters such as the maximum volume of cuboids, the area of ​​the slabs, the orientation of the cutting grid in the quarries and commercially relevant parameters. In turn, this will enable the framework for the automatic design and optimization of mining plans, adapted to the specific properties of the mines, maximizing the size of the mined stone blocks.

This will increase the efficiency of the supply of raw materials, while creating a green and sustainable mode of exploitation. In addition, this should reduce waste production while consuming less energy and water. The developed model will be validated for each location of the quarries and will be applied to the existing quarries. An important impact of this project will be the recovery of up to 25% of the amount of waste. The completion of this project means a considerable technological improvement in the exploitation of natural resources and the reduction of environmental risks, thus stimulating competitiveness in the field. The degree of technological maturity expected at the completion of the project is TRL 7.

Web page of the project:

http://ai-costsqo-project.com/

http://ai-costsqo.com/

Topic
Topic 1: Supply of raw materials from exploration to mining

Subtopic
Sub-Topic 1.1: Exploration, Sub-Topic 1.2: Mining operations, Sub-Topic 5.1: New business models (implementing circular economy aspects)

Consortium

Partner 1:

Prof. Alparslan TURANBOY

BAY E Bilişim Danışmanlık Eğitim Bilgisayar Sanayive Ticaret Limited Şirketi Ardıçlı Mahallesi, Gürbulut Sokak, Safir Panorama Blok, NoF117, 42075 Konya
Turkey (TUBITAK)

aturanboy@erbakan.edu.tr

+90 332 582 60 00

+90 542 527 14 69

  bayebilisim.com

Partner 2:

Dr. Camelia Madear

University of Petrosani, Environmental Engineering and Geology Department
University Street, 20, 332006 Petrosani, Romania (UEFISCDI)

CameliaMadear@upet.rom

+40 254 542 580

+40 744 607 738

www.upet.ro

Partner 3:

Dr. Zoran Levnajic

Faculty of Information Studies in Novo Mesto, Complex systems and Data Science Lab, Ljubljanska cesta 31a, 8000 Novo Mesto, Slovenia, 8000 Novo Mesto, Slovenia (MIZS)

zoran.levnajic@fis.unm.si

+386 737 378 84

+386 412 887 78

Partner 4:

Prof. Stefano Bondua

UNIBO – University of Bologna, DICAM – Department of Civil, Chemical, Environmental and Materials Engineering, Via Zamboni, 33, 40126 Bologna, Italy (MUR)

stefano.bondua@unibo.it

+39 051 209 04 75

+39 320 479 47 52

Partner 5:

Dr. Ing. Laurentiu Asimopolos

Geological Institute of Romania, National Institute for Research and Development in Geology, Geophysics, Geochemistry and Remote Sensing
Caransebes Str., 1 No., 012271, Bucharest, Romania (UEFISCDI)

asimopolos@gmail.com

laurentiu.asimopolos@igr.ro

031 403 34 79

+40 751 550 941

+40 751 550 941

www.igr.ro

 

 

 

Titlul proiectului: Remedierea solului şi decontaminarea apei subterane – IMPEL (Rețeaua Uniunii Europene pentru Implementarea şi Aplicarea Legislației pentru Protecția Mediului)
Perioada: 2022-2027
Finanțat de: Comisia Europeană
Pagina web: https://www.impel.eu/en/projects/water-and-land-remediation

 

Descriere

De-a lungul anilor am devenit mai conștienți de amenințarea reprezentată de managementul defectuos al solului, precum şi degradarea calitativă și cantitativă a resurselor de apă. Această situație depinde în mare măsură de implementarea deficitară a legislației de mediu a Uniunii Europene din cauza: i) unui număr prea mare de structuri administrative diferite care funcționează într-un singur domeniu tematic; ii) necesității de a opera într-o linie strategică definită, stabilită prin directive-cadru; iii) datelor şi informațiilor insuficiente; iv) lipsei acțiunilor de diseminare şi sprijin tehnic.
Gestionarea siturilor contaminate este un proces care are o dinamică diferită în fiecare stat membru, acest lucru datorându-se parțial diferențelor de legislație care prezintă definiții diferite, de exemplu: „situri potențial contaminate”, „situri contaminate”, „situri remediate”. Din acest motiv, Comisia Europeană-JRC împreună cu rețeaua EEA-EIONET au lansat o inițiativă pentru a găsi definiții şi categorii de situri comune. În 2018 a fost efectuat un sondaj în statele membre care a dus la definirea a 6 categorii de situri. În acest moment este important a se stabili criteriile pentru alegerea practicii de management/ tehnologiei de remediere adecvate pentru fiecare dintre aceste categorii.

 

Obiective

Proiectul îşi propune:

  • Acordarea de sprijin tehnic / schimb de experiență necesar pentru a face progrese în faza de remediere a siturilor contaminate în Europa, permițând acelor state membre în care nu există o procedură aplicabilă să aibă o referință.
  • Diseminarea cunoștințelor, abilităților și bunelor practici prin elaborarea unor îndrumare tehnice şi prin inițierea unor acțiuni suport între țările partenere.
  • Implicarea principalelor rețele europene care se ocupă de siturile contaminate, cum ar fi COMMON FORUM, Eionet WG Contamination și NICOLE.

 

Rezultate

Proiectul vizează elaborarea unor rapoarte de îndrumare tehnică pentru 8 tehnologii de remediere a siturilor contaminate (traduse în limbile naționale), precum şi un raport final în care vor fi prezentate progresele făcute de țările partenere proiectului.

Raport 1: Oxidarea chimică in-situ (ISCO)

Raport 2: Extracția vaporilor din sol

Eveniment organizat de Institutul Geologic al României: Water and Land Remediation Conference, 15-16 noiembrie 2022

 

Coordonator pentru România:

  • Dr. Ing. Iustina POPESCU – Institutul Geologic al României

 

Titlul proiectului: Informații geospațiale pentru evaluarea daunelor mediului (Geospatial Intelligence for Environmental Damage Assessment – GIEDA) – IMPEL (Rețeaua Uniunii Europene pentru Implementarea şi Aplicarea Legislației pentru Protecția Mediului)
Perioada: 2023-2024
Finanțat de: Comisia Europeană
Pagina web: Geospatial Intelligence for Environmental Damage Assessment (GIEDA) | Impel

 

Descrierea proiectului

Creșterea rapidă a tehnicilor geospațiale, cum ar fi statisticile spațiale și tehnologia de teledetecție a observației Pământului, precum și progresele recente în inteligența artificială, au crescut capacitatea de monitorizare a proceselor de mediu. În ultimele decenii, a existat o conștientizare tot mai mare că tehnologia geospațială are capacitatea de a monitoriza, inspecta și evalua mediul înconjurător, producând informațiile necesare practicienilor de reglementare, susținând investigarea actelor eco-criminale și a încălcării legilor de mediu. Cu toate acestea, autoritățile competente din UE trebuie să afle modul în care informațiile generate cu ajutorul inteligenței geospațiale îndeplinesc cel mai bine cerințele pentru investigarea unor acte eco-criminale specifice în cel mai eficient mod, pentru a fi utilizate în instanță.

 

Obiectivele proiectului

Proiectul Geospatial Intelligence for Environmental Damage Assessment (GIEDA) își propune să contribuie la nevoile de informații legate de activitățile ilegale care afectează matricele de mediu, demonstrând capacitatea de a produce a posteriori dovezi ale daunelor mediului cauzate de incidente de mediu, încălcări, acte eco-criminale. Abordările metodologice eficiente care utilizează inteligența geospațială, bazate pe utilizarea sinergică a observației pământului și analizei geostatistice, pot oferi informații valoroase și explicite spațial, îmbunătățind capacitatea de a produce dovezi: caracterizarea zonei afectate din punct de vedere al naturii, gravitației, întinderii spațiale, apariția temporală și estimările variațiilor cantitative ale parametrilor biofizici specifici, pot fi un sprijin puternic pentru evaluarea daunelor mediului.

Raportarea cazurilor reale, prevăzută în cadrul proiectului GIEDA, de asemenea, printr-un chestionar adresat autorităților de mediu, urmărește împărtășirea cunoștințelor cu practicienii, îmbunătățirea capacității de a solicita și produce dovezi, susținând astfel evaluarea daunelor aduse mediului în conformitate cu Directiva privind răspunderea pentru mediu și Directiva privind infracțiunile împotriva mediului.

 

Coordonatori pentru România:

  • Monica Crișan – Garda Națională de Mediu
  • Dr. Ing. Iustina Popescu – Institutul Geologic al României

 

 

Titlul proiectului: Managementul deșeurilor și economia circulară (seria anterioară a proiectului Inspecții la depozitele de deșeuri) – IMPEL (Rețeaua Uniunii Europene pentru Implementarea şi Aplicarea Legislației pentru Protecția Mediului)
Perioada: 2011 (în curs de desfășurare)
Finanțat de: Comisia Europeană
Pagina web: Managementul deșeurilor și economia circulară (seria anterioară a proiectului Inspecții la depozitele de deșeuri) | Impel

 

 

Descrierea și obiectivele proiectului

Acest proiect se bazează pe rezultatele și produsele proiectelor anterioare privind depozitele de deșeuri și parcurge etapele ierarhiei deșeurilor, pentru a promova eco-inovarea și economia circulară și pentru a crea condiții de concurență echitabile și o înțelegere comună a punctelor cheie ale Directivei-cadru privind deșeurile în procesele de autorizare și inspecție.

Acest lucru va fi realizat prin faptul că inspectorii și autorii de autorizații se vor reuni pentru a învăța unii de la alții, identificând bunele practici, elaborând orientări pentru a promova aceste practici și diseminând know-how-ul tehnic prin inițiative de formare și dezvoltare profesională. Sprijinirea autorităților de reglementare în acest mod ar trebui să ducă la o asigurare mai puternică a conformității și la un câmp de reglementare mai echitabil.

 

Coordonator pentru România:

  • Dr. Ing. Iustina Popescu – Institutul Geologic al României

 

Proiectul 101075609 (GSEU = A Geologic Service for Europe) este un proiect de construcţie instituţională (CSA = Coordination and Support Action) la sfârşitul căruia (în anul 2027), va fi definitivată structura Serviciului Geologic al Europei. Rolul proiectulu este de a stabili şi a exersa modalităţile cele mai potrivite pentru ca serviciile geologice naţionale să lucreze ca părţi ale Serviciului Geologic al Europei.

 

Bugetul proiectului:  23 168 128.25 EUR
Durata proiectului: Septembrie 2022 – August 2027
Parteneri de proiect: 42 Parteneri de proiect + 6 Parteneri Asociați, din 33 de state europene.
Coordonator: EuroGeoSurveys
Manager de proiect:  Dr. Francesco Pizzocolo
Pagina web a proiectului: https://www.geologicalservice.eu/

Despre proiect:
Activitatea de cercetare din proiect este orientată spre mai multe obiective, între care:

 

(1)  Dezvoltarea serviciilor de date și informații armonizate paneuropene în Europa, cu accent pe:

– Materii prime critice

– Resurse de energie geotermală și capacități de stocare subterană pentru purtători de energie durabile și sechestrarea CO2.

– Dinamica și calitatea apelor subterane, informații geologice și privind schimbările climatice pentru evaluarea vulnerabilității costiere și informațiile de bază geologice

(2) Înființarea Centrul European de Excelență pentru Managementul Durabil al Resurselor pentru a promova implementarea Clasificării Cadru a Resurselor a Națiunilor Unite (UNFC) și a Sistemului Națiunilor Unite de Management al Resurselor (UNRMS).

(3) Dezvoltarea infrastructurii de date geologice – pe baza EGDI existentă – pentru a disemina şi a oferi acces permanent la serviciile de date și informații dezvoltate în cadrul proiectului și nu numai, vizând o gamă largă de părți interesate, cu scopul specific de a permite un plus de inovare și să consolideze, în continuare, adoptarea de către piață a soluțiilor inovatoare.

(4) Furnizarea unei platforme europene comune de cunoștințe geologice ca portal unic de acces deschis la rezultatele proiectului și la colecțiile și infrastructurile de date și informații subiacente ale partenerilor la nivel național și regional.

(5) Consolidarea rețelei organizațiilor naționale și regionale de cercetare geologică pentru a oferi cunoștințe și servicii geologice într-o manieră durabilă.

 

Persoana de contact în România:  Dr. Marian Munteanu  (Institutul Geologic al României)

Perioada de realizare: 2024 – 2027.