Reevaluarea unor resurse de materii prime critice din depozitele de skarn din România ca premiză a dezvoltării autohtone de materiale avansate

Cod proiect: PN 23-39-02-01

Responsabil proiect: CS I Dr. Ştefan Marincea

Descriere
Obiective
Rezultate

Descriere

Comunicatul COM/2020/474 al Comisiei Europene (Critical raw materials resilience: charting a path towards greater security and sustainability) plasează boraţii, magneziul şi wolframul între mineralele critice pentru spaţiul european, făcând ca existenţa unor depozite ale acestora în depozitele de skarne din România să devină un atu pentru dezvoltare. Cercetările recente au demonstrat fezabilitatea extragerii borului din boraţi fero-magnezieni de tipul ludwigitului, dar şi importanţa folosirii boraţilor magnezieni, stabili în raport cu cei lagunari care constituie baza depozitelor de boraţi exploatate în prezent, ca dopant în betoanele ecranante de neutroni. Expansiunea cererii de conducte şi cabluri submerse a condus la o cerere nemaiîntâlnită de magneziu metal, fără de care nu se poate imagina sudura subacvatică. A crescut necesarul de W datorită utilizării sale extinse în oţelurile înalt aliate şi drept carbură de W, imperios necesară pentru ajutajele rachetelor. Sunt tot atâtea argumente pentru iniţierea unui studiu extins asupra depozitelor de skarn din România care conţin aceste minerale/metale. Studiul propus are ca obiectiv caracterizarea paragenetică, mineralogică, cristalochimică, din punct de vedere a proprietăţilor fizice, termice şi vibraţionale a unor boraţi magnezieni (ludwigit, szaibelyit, kotoit, fluoborit, suanit, pertsevit), oxizi de magneziu (periclaz, brucit) şi wolframaţi (scheelit, hidrotungstit) pentru facilitarea studiilor de preparare şi reducerea costurilor aferente. Se au în vedere studii asupra boraţilor magnezieni de la Cacova Ierii, Maşca Băişoara, Ocna de Fier, Băiţa Bihor şi Pietroasa, a marmurelor cu brucit de la Budureasa şi Pietroasa (Măgura Guranilor), a depozitelor de scheelit de la Băiţa Bihor, Oraviţa, Ciclova şi Valea Mraconia. Studiul propus răspunde unor preocupări mai vechi ale instituţiei, ca şi implicării sale în tematicile europene grupate în proiectul EP-GSEU, în derulare. El va beneficia de colaborări în curs cu parteneri din Belgia (Université de Liège), Statele Unite (Rice University, Texas) şi Franţa (Ecole Nationale Supérieure des Mines – Saint Etienne) constituindu-se ca temă suport pentru reambularea temei de colaborare ştiinţifică bilaterală între România şi Regiunea Wallonă din Belgia (tema 4 BM/2021). Studiul va avea în acelaşi timp un intens caracter formaţional, întrucât îşi propune asigurarea logisticii pentru două teze de doctorat şi un masterat dedicate domeniului.

Obiective

Cercetarea va fi orientată spre studiul cristalochimic, cristalografic, de politipie, de comportament termic, Raman şi IR al unor minerale din grupul tungstaţilor, boraţilor magnezieni, oxizilor de Mg dar şi al unor minerale paragenetice sau asociate. Efectuarea de vârste Re-Os pe molibdenit (cu resurse exterioare proiectului) va contribui la stabilirea epocii metalogenezei, premiză esenţială în orientarea explorării. Silicaţii calcici şi carbonaţii asociaţi vor fi de asemenea investigaţi, pentru a se stabili procedeul optim de separare. Rafinamentele structurale, analizele termice şi spectrometrice ale mineralelor din aceste grupuri sunt de multe ori rare în literatură, lipsa de informaţie îngreunând procesarea mineralurgică. Principalele obiective ale proiectului sunt: (1) caracterizarea depozitelor din punct de vedere mineralogic, geochimic şi al cristalografiei mineralelor componente; (2) determinarea proprietăţilor cristalografice şi fizice ale compuşilor de W, B, Mg şi corelarea lor cu chimismul acestora, în scopul de a facilita ameliorarea tehnologiilor de procesare; (3) compararea cristalochimiei, proprietăţilor fizice şi cristalografiei compuşilor analizaţi cu caracteristicile similare ale mineralelor analoage disponibile în colecţiile Muzeului Geologic Naţional şi Litotecii Naţionale; (4) dezvoltarea pachetelor analitice specifice (microscopie electronică, difracţie de raze X în pulberi, spectrometrie de absorbţie în IR şi spectrometrie Raman) pentru diagnosticarea rapidă şi identificarea fazelor de alterare din depozitele de scheelit, boraţi, brucit – periclaz, care sunt în general ignorate; (5) determinarea structurii cristaline a unor minerale noi, de mare interes academic; (6) dezvoltarea unui model genetic pentru fiecare depozit, (7) determinarea structurilor cristaline ale unor minerale cu conţinut de elemente critice; (8) asigurarea premizelor pentru asigurarea participării membrilor echipei de cercetare la congrese şi simpozioane de profil; (9) asigurarea suportului logistic pentru masterate şi doctorate în curs şi pentru activităţi de cooperare internaţională; (10) stabilirea premizelor pentru preconcentrarea/concentrarea în vederea preparării a unor minerale precum szaibelyitul, brucitul, kotoitul, ludwigitul, scheelitul; (11) stabilirea premizelor pentru folosirea unor boraţi magnezieni precum kotoitul şi szaibelyitul ca minerale industriale.

Cercetările recente au demonstrat fezabilitatea extragerii borului din boraţi fero-magnezieni de tipul ludwigitului, dar şi importanţa folosirii boraţilor magnezieni, stabili în raport cu cei lagunari (care constituie baza depozitelor de boraţi exploatate în prezent), ca dopant în materiale absorbante de neutroni. Nu a fost încă investigată posibilitatea utilizării szaibelyitului ca fibră-suport pentru tencuieli, în calitate de substituent al azbestului crisotilic, iar studiul de faţă îşi propune să evidenţieze caracteristicile specifice care ar permite aceasta. În privinţa capacităţii borului de absorbant de neutroni, este cunoscută capacitatea sa de a absorbi neutronii, în cursul fisiunii atomice, fapt care controlează rata reacţiei de fisiune, putând să o încetinească sau chiar să o stopeze fără a fisiona el însuşi. Utilizarea unor boraţi stabili, precum cei magnezieni, în „betoanele grele” cu baritină, nu a fost încă, după cunoştinţele noastre, investigată.

În privinţa W, rolul său în oţelul aliat folosit ca suport al turbinelor eoliene, sau în carbura de W folosită ca material compozit în cadrul ajutajelor rachetelor, dar şi al turbinelor bazate pe combustia de hidrogen, îl fac indispensabil pentru industriile europene şi l-au transformat într-un material strategic, interzis exportului în afara UE, dar şi într-un material important pentru energie. Europa produce doar 2 % din W necesar diferitelor industrii (circa 1 % prin Portugalia şi circa 1% prin Austria) şi consumă 6 % din producţia mondială!

Rolul Mg în industriile europene a fost multă vreme subestimat şi redus la utilizarea în industria materialelor refractare (ex. şamote de furnal) a oxizilor de magneziu. Mai nou, s-a dovedit a fi, prin proprietăţile sale, un material foarte important pentru energie: de trei ori mai uşor ca aluminiul, magneziul este indispensabil ca ingredient în aliajele folosite pentru palele turbinelor eoliene; proprietatea sa de a arde în atmosferă anoxică cu un puternic efect exoterm îl face indispensabil pentru sudura subacvatică, deci pentru dezvoltarea pipe-line-urilor. Folosirea procedeului de obţinere a Mg din calcare brucitice practicat de China, cel mai mare producător mondial, anume dezoxidarea silicotermică, poate oferi o soluţie de valorificare pentru importantul depozit de la Budureasa, prospectat în al optulea deceniu al secolului trecut.

Fezabilitatea proiectului propus este ridicată, întrucât: (1) se bazează pe un sistem de acorduri ferme de cooperare cu unităţi de învăţământ superior din Franţa (Ecole Nationale Supérieure des Mines de Saint-Etienne), Belgia (Université de Liège), Statele Unite (Rice University, Huston) şi Germania (Ruhr Universität, Bochum), şi pe utilizarea unei tehnici analitice deja cunoscute de o parte dintre participanţii români la proiect datorită stagiilor anterioare la parteneri; (2) are ca fundament logistica în expansiune a Institutului Geologic al României, angajator al tinerilor participanţi la proiect (masteranzi, doctoranzi); (3) se bazează pe rezultate preliminare încurajatoare; (4) se înscrie într-o linie definită ca prioritară de Comisia Europeană şi va contribui, în caz de finanţare, la cofinanţarea tematicii stabilite de proiectul Orizont Europa cu acronim GSEU (Geological Service for Europe – grant agreement No. 101075609), de tip Coordination and Support Action, şi de tematica consorţiului EIT Raw Materials la care instituţia coordonatoare este partener asociat, alături de totalitatea serviciilor geologice din Europa respectiv alături de alte 114 entităţi academice, de învăţământ şi de producţie minieră şi metalurgică din Europa; (5) are ca fundament, alături de eşantioanele care vor fi prelevate, eşantioane omoloage din colecţiile de valoare inestimabilă ale Muzeului Geologic Naţional; (6) se bazează pe colaborarea cu Universitatea din Bucureşti şi cu Academia Română, care, prin prin şcolile doctorale de specific, sunt cei mai mari formatori naţional de resursă umană calificată în domeniul geonomic, dar şi pe parteneriate, acorduri ferme de colaborare şi planuri de învăţământ comune cu instituţiile partenere din străinătate; (7) are ca premiză formarea de specialişti de interfaţă (mineralogie teoretică – mineralogie aplicată) într-un domeniu prioritar pentru angajator, Institutul Geologic al României; (8) se bazează pe experienţa unor echipe de specialişti cu certă vizibilitate internaţională; (9) are ca premiză folosirea certă a resursei umane nou calificate, încadrată cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată de instituţia coordonatoare; (10) se bazează pe parteneriate în curs cu beneficiari direcţi ai unei părţi din rezultatele cercetării, care au deja sau au solicitat licenţe de explorare/exploatare la Băiţa Bihor (Vast Resources, S.C. Băiţa Bihor SA).

Rezultate PN 23 39 02 01

PN 23-39-02-01, Reevaluarea unor resurse de materii prime critice (B, W şi Mg) din depozitele de skarn din România ca premiză a dezvoltării autohtone de materiale avansate

  • Pachet analitic pentru studiul mineralogic al boraţilor magnezieni și scheelitului (XRD în pulberi, IR, MEB, XRD pe monocristal, analize chimice). Determinarea structurii scheelitului. Model genetic al depozitelor gazdă pentru mineralizaţii de boraţi magnezieni, scheelit, periclaz şi brucit.
  • Rețea de cercetare public – privat: parafarea unor colaborări între mediul academic care va livra studiile științifice și mediul privat și antreprenorial care va folosi aceste rezultate. Contacte şi contracte subsecvente cu SC Verde Magnesium SRL, SC Băiţa Bihor SRL, SC Winfor Trade SRL, SC Vast Resources SRL.
  • Redactarea şi depunerea unor proiecte interne şi internaţionale pe tematica materiilor prime critice în cadrul competiţiei ERA-MIN 3, menite să lărgească aria colaborărilor internaţionale propuse iniţial, anume “Critical Raw materials On mining Waste Disposals: Recovery from process to processing” (acronim CROWD), respectiv “Sustainable Approaches for the circularity in the value chain of European LithiUm-bearing deposits” (acronym SALiUT), a unui proiect HORIZON-CL4-2024-RESILIENCE-01-01: Exploration of critical raw materials in deep land deposits (RIA) cu titlul “Spodumene exploration AI powered platform for Li (acronim Spod-AI)”, şi a unor proiecte din cadrul PNCDI IV (PN-IV-P7-7.1-PED-2024-0403 şi PN-IV-P8-8.3-PM-RO-BE-2024-0001, PN-IV-P6-CoEx-2024 „Centru de Excelență pentru stocarea geologică a CO2în România, acronim ROGeoStore”, PN-IV-P8-8.3-PM-RO-BE-2024-0001). Cooptarea ca partener în cadrul proiectului Horizon Europe cu acronim FIC-Fighters.
  • Realizarea sinergiei cu proiectele PN 23-39-02-06 şi PN 23-39-02-07.
  • Obţinerea, de către directorul de proiect, al premiului „Henri Buttgenbach” al Academiei Regale de Științe, Litere și Arte Frumoase din Belgia pentru studiile asupra mineralogiei și condițiilor de formare ale skarnelor din România.
  • Susţinerea colaborărilor internaţionale prin participarea membrilor echipei de cercetare a proiectului la diverse acţiuni menite să promoveze şi să îmbunătăţească rezultatele activităţilor de cercetare (şase stagii de perfecţionare, analitice şi de documentare în laboratoarele partenere de la Université de Liège, Belgia, derulate în sinergie cu proiectele: PN-IV-P8-8.3-PM-RO-BE-2024-0001, PN23-39-02-06 şi PN23-39-02-07, participarea la workshopuri şi întâlniri de lucru pe tema materiilor prime critice);
  • Flux media de comunicare in main stream media referitor la potenţialul de materii prime critice al României (14 interviewuri ale directorului de proiect).
  • Crearea unor punți de dialog și sprijin între mediul academic pe de o parte și administrațiile publice locale, teritoriale și centrale pe de altă parte, pentru interesele comunităților locale afectate socio-economic de închiderea minelor (ex. primăria Budureasa).
  • Pachet analitic pentru studiul mineralogic și geochimic al boraţilor magnezieni, scheelitului şi brucitului (XRD în pulberi, XRD pe monocristal, FTIR, AT, SEM, ICP-MS-LA, analize chimice, analize de izotopi).
  • Contribuții la îndeplinirea Obiectivelor din Strategia de Dezvoltare Durabilă: ODD 1 – fără sărăcie, ODD 2 – foame „zero”, ODD 3 – sănătate și bunăstare, ODD 8 – muncă decentă și creștere economică, ODD 9 – industrie, inovația și infrastructură, ODD 11 – orașe și comunități durabile. Contribuţii la aplicarea şi implementarea Critical Raw Materials Act.
  • Îmbogățirea colecțiilor didactice și patrimoniale ale Muzeului Geologic Național cu eșantioane de boraţi magnezieni, scheelit, gehlenit, diopsid.
  • Realizarea paginii web a proiectului.
  • Publicaţii

Articole în reviste indexate în Web of Science

  • Bellefqih, H.,   Bourgier, V., Bilal, E., Dumitraş, D. G., Marincea, Ş., Mazouz, H., Haneklaus, N. (2024): Effect of HPO42− and brushite on gypsum reactivity and implications for utilization of phosphogypsum in plaster production, Journal of Cleaner Production, 451, 142013, DOI: 10.1016/j.jclepro.2024.142013 (IF 11.1, AIS – 1.448, Q1), 16 citări.
  • Bilal, E., Bellefqih, H.,   Bourgier, V.,   Mazouz, H.,  Dumitraş, D. G.,  Bard, F.,  Laborde, M.,  Caspar, J. P.,  Guilhot, B.,  Iatan, E. L.,  Bounakhla, M.,  Iancu, M., A.,  Marincea, Ş., Essakhraoui, M.,  Li B., Diwa, R., Ramirez, R.,  D.,  Chernysh, Y.,  Chubur, V.,  Roubík H., Haneklaus, N. (2023): Phosphogypsum circular economy considerations: A critical review from more than 65 storage sites worldwide. Journal of Cleaner Production, 414, 137561. DOI https://doi.org/10.1016/j.jclepro.2023.137561(IF – 11,072, AIS – 1.448, Q1), 150 citări.
  •  Blebea-Apostu, A. M.,  Gomoiu, M. C.,  Mărgineanu, R. M.,  Perșa, D., Marincea, Ș.,  Duliu, O. G., Dumitraș, D. G., Iancu, A. M.(2024): The Bacău (Romania) phosphogypsum stacks as a source of radioactive threat: a case study. Isotopes Environ. Health Stud. 1:1- 15.  https://doi.org/10.1080/10256016.2024.2365684.(IF – 1,1, AIS – 0,279, Q3), 2 citări.
  • Blebea-Apostu, A. M., Mărgineanu, R. M., Perşa, D., Dumitraş, D. G., Gomoiu, M. C., Duliu, O. G. (2024): The distribution of natural radionuclides 40K, 228Ac, and 226Ra on Romanian Territory: a radiometric study. Environ. Monit. Assess. 196, 186. https://doi.org/10.1007/s10661-024-12374-y (IF – 3, AIS – 0,494, Q3), 4 citări.
  • Dumitraș, D. G., Marincea, Ș. (2025): Leucophosphite and associated minerals in the fossil bat guano deposit in Gaura cu Muscă Cave, Locvei Mountains, Romania. Minerals, 15(2), 180.   https://doi.org/10.3390/min15020180, (IF – 2,46, AIS – 0,479, Q2), 1 citare
  • Lőrincz, S., Munteanu, M., Marincea, Ș., Roban, R.D., Cetean, V.M., Dincă, G., Melinte-Dobrinescu, M. (2025): The exotic igneous clasts attributed to the Cuman Cordillera: Insights into the makeup of a Cadomian/Pan-African basement covered by the Moldavides of the Eastern Carpathians, Romania. Geosciences, 15 (7), 256. https://10.3390/geosciences15070256 (IF – 2.1; AIS – 0.277, Q3).
  • Marincea, S., Dumitraş, D.-G., Sava Ghineţ, C., Filiuţă, A., Dal Bo, F., Hatert, F., & Costin, G. (2023): Ammonium-Bearing Fluorapophyllite-(K) in the Magnesian Skarns from Aleului Valley, Pietroasa, Romania. Minerals, 13, 1362, https://doi.org/10.3390/min13111362 (IF – 2.818, AIS – 0.513, Q2).
  • Seghedi, I., Szakács, A., Mirea, V., Pécskay, Z., & Luffi, P. (2023): Volcanic debris avalanche deposits and their significance in the architecture and evolution of the Miocene-Quaternary Călimani-Gurghiu-Harghita volcanic range (Eastern Transylvania, Romania). Journal of Volcanology and Geothermal Research, 443, 107932. doi:  https://doi.org/10.1016/j.jvolgeores.2023.107932 (IF = 2,9; AIS = 0,905, Q1). 1 citare.
  • Stoicescu D., Dumitraş D. G., Duliu O., Zinicovscaia I., Dincă G., Dincă I., Culicov O., Pantia A., Marincea, Ș. (2025): Chemical and mineralogical analysis of a basaltic lava from Reykjanes Peninsula: a comparative multi-analytical approach.  Romanian Reports in Physics, 77, 707, https://rrp.nipne.ro/inpress.html (IF – 2.1; AIS – 0.177, Q2).

 

Abstracte şi participări la conferinţe

  • Brăgarin-Nicolae, A., Duliu, O. G., Dumitras, D.-G., Iancu, A.-M., Marincea Ș. (2025): Gamma spectrometric analasys of phosphogypsum stack in Turnu Măgurele. Sesiunea științifică anuală, Facultatea de Fizică a Universității din București. București, România, 23 mai 2025.
  • Dumitraș, D.G., Duliu, O. G., Luffi, P., Marincea, Ș., Sîrbu-Rădășanu, D. S., Iancu, A.-M., Perșa, D. (2025): Comparative analysis of gypsum from four different deposits of Badenian age in Romania.  Abstract 10131. EGU General Assembly. Viena, Austria, 27 aprilie – 2 mai 2025.
  • Dumitraş, D.-G., Iancu, A.-M., Marincea, Ș., Ghineţ, C., Cruşoveanu, S. (2023): Fosfogipsurile din România – caracteristici mineralogice, geochimice şi radiometrice. Simpozionul Științific Național cu participare internațională Mircea Savul, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, Facultatea de Geografie şi Geologie, Departamentul de Geologie.
  • Dumitraș, D.G, Marincea, Ș., Dal Bo, F., Sava Ghineț, C., Hatert F. (2023): Wollastonite-2M from Cerboaia Valley, Măgureaua Vaţei (Metaliferi Massif, Apuseni Mountains, Romania): Structure and vibrational behavior of “parawollastonite”. Golschmidt Abstract ID: 15801. Submitted to Session 7h: Secondary and unconventional resources and extraction. https://hdl.handle.net/2268/309085.
  • Dumitraş, D.-G., Marincea, Ş., Iancu A. M., Sava Ghineţ, C. (2024): Structure vs. FT-IR and Raman behavior of wollastonite-2M (“parawollastonite”) from Cerboaia Valley, Măgureaua Vaţei (Metaliferi Massif, Apuseni Mountains, Romania)”. The 37th International Geological Congress 2024, Busan, Korea, 25 – 31 August 2024. Abstract 1811.
  • Dumitraș, D.-G, Marincea, Ș., Smaranda Sîrbu-Rădășanu, D., Duliu, O.G., Luffi, P., Iancu, A.-M., Perșa D.,  Depret, M. (2025): Preliminary data concerning the geochemistry of Badenian sea waters thatinduced the crystallization of evaporitic gypsum in Romania, Abstract ID: 31143. Goldschmidt Conference, Prague, Czech Republic, 5 – 11 July 2025.
  • Huzum, R., Sîrbu-Radăşanu. D. S., Dumitraş D. G. (2024): Geochemical tools in environmental studies. International Scientific Conferences Earth & Planetary Sciences – SGEM, Viena, 27 – 30 November 2024.
  • Iancu, A. M., Dumitraş, D.-G., Marincea, Ş., Sava Ghineţ, C. (2024): Phosphogypsum stacks from Năvodari (Romania) as secondary resource. The 37th International Geological Congress 2024, Busan, Korea, 25 – 31august 2024. Abstract 1704.
  • Iancu, A.M., Marincea, Ș., Sava Ghineț, C., Dumitraş, D.G. (2023): Phosphogypsum stacks from Năvodari (Romania), as secondary resource. Goldschmidt Abstract ID: 17998. Submitted to Session 7h: Secondary and unconventional resources and extraction methods.
  • Luffi, P., Ducea M. (2024): Paleoaltimetry and paleomohometry of ancient orogens using the chemical composition of igneous rocks. 9th Geoscience International Symposium of the Romanian Society of Applied Geophysics (SGAR), 14-16 November 2024, Bucharest, Romania.
  • Marincea, Ş., Dumitraş, D.-G., Sava Ghineţ, C., Dincă, G., Dal Bo, F., Hatert, F. (2023): Structure vs. vibrational behavior of spodumene from Conţu (Cindrel Mountains, South Carpathians, Romania). Goldschmidt Abstracts, https://hdl.handle.net/2268/309084, Lyon, Franța, 9 – 14 iulie.
  • Marincea, Ş., Dumitraş, D.-G., Sava Ghineț, C., Iancu, A.-M., Hatert, F., Depret, M., Costin, G. (2025): Hydrothermal scheelite associated with upper Cretaceous intrusions in Romania: A mineralogical insight to the W metallogenesis. Abstract ID: 31143. Goldschmidt Conference, Prague, Czech Republic, 5 – 11 July 2025.
  • Martinez-Ardila, A., Pompe, L., Clausen, B., Paterson, S., Holk, G., Luffi, P. (2023): A synthesis of the Peruvian Coastal Batholith: An exploration of temporal histories causes of compositional diversity and tectonomagmatic links in arcs. 10th Hutton Symposium on Granites and Related Rocks, 10–15 September 2023, Baveno, Italy.
  • Patkó, L., Luffi, P., Liptai N., Kovács, I. (2023): Predicting the global distribution of iron-wehrlites in the mantle lithosphere with application to the Carpathian-Pannonian Region (Central-Europe). Goldschmidt Abstracts, 16002, 9-14 July, Lyon, France.
  • Roban, R.D., Ducea M., Luffi, P., Munteanu, I., Lazăr, I., Barbu, V., Lazăr, C., Melinte-Dobrinescu M. (2023): The provenance of Upper Jurassic–Lower Cretaceous sediments of the Ceahlău – Severin Ocean: discriminating between passive margins source areas based on U-Pb detrital zircons ages. 36th IAS Meeting of Sedimentology (12-12 June 2023, Dubrovnik, Croatia). Abstract volume, 484, eISBN: 978-953-6907-79-3.
  • Roban, R.D., Luffi, P., Ducea, M., Lazăr, I., Munteanu, I., Barbu, V., Melinte-Dobrinescu M. (2024): Deciphering the early-stage evolution of relict marine basins: the case of the Ceahlău-Severin Ocean of the Romanian Carpathians. International Association of Sedimentologists Conference abstract volume, 24-28 June 2024, Aberdeen, Scotland, UK.
  • Sava Ghineţ, C., Marincea, Ş., Iancu, A. M., Dumitraş, D.-G. (2024): Infrared behavior of phlogopite from some magnesian skarns in the Banatitic Magmatic and Metallogenetic Belt from Romania”. Nr. The 37th International Geological Congress 2024, Busan, Korea, 25 – 31 August 2024. Abstract 1755.
  • Seghedi, I., Szakács, A., Mirea, V., Pécskay, Z., Luffi, P. (2024): A novel volcanological reconstruction of the Călimani-Gurghiu-Harghita Range. 9th Geoscience International Symposium of the Romanian Society of Applied Geophysics (SGAR), 14-16 November 2024, Bucharest, Romania.
  • Sîrbu-Rădăşanu, D. S., Dumitraş, D. G., Huzum, R., Stan, C. O. (2023): Moştenirea mineralogică a solului din Dealu Rusului – Munţii Bistriţei. Simpozionul Științific Național cu participare internațională Mircea Savul, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, Facultatea de Geografie şi Geologie, Departamentul de Geologie, Abstracts Volume, in press.
  • Stan, C. O., Sîrbu-Rădășanu, D. S., Dumitraș, D. G. (2024). Observații mineralogice și geochimice asupra solurilor salinizate din Lunca Bahluiului, în setorul Hoisești – Roșior. A XXXIII-a ediție a Simpozionului Național Factori și procese pedogenetice din zona temperată. TematicaAsamblajul pedologic din aria pericarpatică și piemontană din estul României. Piatra Neamț, 2 – 6 octombrie 2024. Volum abstracte.
  • Stoicescu, D., Dumitraş, D., Duliu, O., Panaiotu, C., Costin, G.,  Zinicovscaia, I., Dincă, G.,  Necula, C., Porosnicu, I., Culicov. (2023). Multi-analytical characterization of a Reykjanes Peninsula (Iceland) basalt. EGU, Viena, 23-28 aprilie, Session GMPV8.7 – Reykjanes Peninsula Fires, Iceland: precursors, nature and impact.