PN19450102

Descriere

Desi sunt situate in subteran si in general sunt tratate ca niste sisteme semiînchise, mai greu susceptibile de a suferi influente antropice, acviferele de apa subterana freatice sunt vulnerabile la poluare, într-o masura care depinde de mai mulți factori ce pot fi evaluati si cuantificati. Vulnerabilitatea unui acvifer depinde in cea mai mare masura de cadrul geologic natural, de regimul de curgere al apelor subterane, de gradul de expunere al structurii acvifere la mediul subaerian. Acesti factori naturali sunt specifici fiecarui acvifer in parte, iar evaluarea lor poate conduce la elaborarea unui plan de masuri adecvat pentru protejarea lui.

Ȋn prezent, nu există coerența și corelarea institutiilor pentru realizarea de studii sistematice, ȋncadrate ȋntr-o strategie la nivel național, de inventariere și monitorizare ale diverselor lucrări de alimentare cu apă subterană: puțuri săpate manual, foraje de alimentare cu apă de mică și mare adâncime aparținând persoanelor particulare sau intreprinderilor de diferite profiluri.
Totuși, institute de cercetare și proiectare şi unități economice au preocupari ȋn acest domeniu, adesea ȋn legătură cu probleme concrete ivite la un moment dat: diminuări de debite de exploatare, apariția de poluanți ȋn apele exploatate etc.

Apele subterane sunt sisteme complexe a căror evoluție in timp și spațiu este controlată de o multitudine de factori atât geogenici cât și antropogenici. Dat fiind importanța socială și economică a apelor subterane în primul rând ca sursă de apă potabilă pentru comunitățile umane în continuă dezvoltare, dar si ca sursă de apă pentru irigații și alte folosințe, sau ca mediu de viață pentru diferite ecosisteme, este esențială asigurarea unui management eficient al acestora.

Proiectul contribuie la îndeplinirea obiectivelor stabilite prin statutul Institututului Geologic al României, acela de a realiza hărți tematice, obiectiv asumat prin Strategia IGR. Astfel, punctul de pornire în orice analiză referitoare la apele subterane îl reprezintă hărțile hidrogeologice, care sintetizează informațiile de bază pentru fiecare regiune. Din păcate, în acest moment Romania are doar harta hidrogeologică scara 1:1M, care acoperă întreg teritoriul României, iar hărțile 1:100 000 sunt întocmite doar pentru unele zone. Proiectul propune continuarea realizării hărții hidrogeologice scara 1:100 000 cu încă două foi de hartă.

Având prin statut misiunea de a armoniza prin colaborare cu țările vecine hărțile aferente științelor geonomice, institutul nostru își propune prin acest proiect să acorde o atenție specială caracterizării corpurilor de apă transfrontaliere.

Proiectul propus contribuie la integrarea hărților hidrogeologice în ansamblul datelor Pan-Europene care vor fi publicate prin două proiecte de hidrogeologie co-finanțate prin Programul GeoEra, HOVER și RESOURCE, în care IGR este partener.

Prin completarea hărții hidrogeologice a României cu foi de hartă pentru noi regiuni, proiectul sprijină autoritățile române în misiunea lor de raportare a stadiului implementății Directivelor Europene, (Water Framework Directive și Grounwater Directive), constituind un suport pentru implementarea de politici europene.

Obiective

• Obiectivul proiectului este de a contribui la îmbogațirea bazei de informații știintifice referitoare la cele 143 de corpuri de apă subterană, dintre care 17 sunt corpuri de apă transfrontaliere și de a pune la dispoziția autorităților informații utile privind gestionarea durabilă a resurselor de apă subterană.
• Beneficiind de sintezele realizate în cadrul proiectului, stakeholderii pot lua măsuri care conduc la îmbunătățirea calității apei subterane și la prevenirea poluării acviferelor.
  Prin aplicarea unor metodologii inovative de prelucrare a unei game diverse de informații, prin integrarea, modelarea și vizualizarea datelor geospațiale, acest proiect va îmbunătăți înțelegerea sistemelor de apă subterană și interacțiunea lor cu apele de suprafață și cu cadrul geologic ce le gazduiește.