Cod Proiect: PN-III-P1-1.2-PCCDI-2017-0346

Numărul contractului 29PCCDI

Acronim GEORES

Încheiat în cadrul Planului Naţional de Cercetare-Dezvoltare şi Inovare, PN III, Programul P1 – Dezvoltarea Sistemului Naţional de Cercetare-Dezvoltare, Subprogram 1.2. Performanţă instituţională – Proiecte complexe realizate în consorţii CDI

  • Director de proiect: CS I dr. ing. Ştefan Marincea
  • Perioada de implementare: Martie 2018 – Decembrie 2020
  • Valoarea totală: 2.039.918,00

Parteneri:

  • Insitutul Geologic al României (instituţia coordonatoare);
  • Institutul de Geodinamică al Academiei Române;
  • Universitatea din Bucureşti.

Rapoarte stiintifice:

Lista publicatiilor aferenta proiectului:

 

Proiectul propus intenţionează să aducă date noi asupra mineralizaţiilor de W, Mo, B, Mg, Te, Bi, Sb (metale high-tech critice pentru Uniunea Europeană) dintr-o serie de depozite de skarne din România (Mraconia, Ciclova, Oraviţa, Ocna de Fier, Dognecea, Pietroasa, Budureasa, Cacova Ierii, Masca Baisoara şi Băiţa Bihor). Cercetarea va fi orientată spre studiul cristalochimic, cristalografic, de politipie, de comportament termic şi IR al unor minerale din grupul tungstatilor, boratilor magnezieni, sulfurilor, sulfosarurilor, oxizilor de Mg. Efectuarea de vârste Re-Os pe molibdenit va contribui la stabilirea epocii metalogenezei. Silicaţii calcici şi carbonatii asociati vor fi de asemenea investigati. Rafinamentele structurale, analizele termice şi spectrometrice ale mineralelor din aceste grupuri sunt de multe ori rare în literatură, lipsa de informatie ingreunand procesarea mineralurgică. Principalele obiective ale proiectului sunt: (1) caracterizarea depozitelor din punct de vedere mineralogic, geochimic şi al cristalografiei mineralelor componente; (2) determinarea proprietăţilor cristalografice şi fizice ale compuşilor de W, Mo, B, Mg, Te, Bi, Sb şi corelarea lor cu chimismul acestora, în scopul de a facilita elaborarea tehnologiilor de procesare; (3) compararea cristalochimiei, proprietăţilor fizice şi cristalografiei compuşilor analizati cu caracteristicile similare ale mineralelor analoage disponibile în colecţii; (4) dezvoltarea pachetelor analitice specifice (microscopie electronică, difracţie de raze X, spectrometrie de absorbţie în IR) pentru diagnosticarea rapidă şi identificarea fazelor de alterare din depozitele de scheelit, borati, brucit, sulfosaruri, care sunt în general ignorate; (5) determinarea structurii cristaline a unor minerale noi, de mare interes academic; (6) dezvoltarea unui model genetic pentru fiecare depozit, şi (7) asigurarea suportului logistic pentru masterate şi doctorate în curs şi pentru activităţi de cooperare internaţionala.

 

Title: Resource geology as a basic tool for sustainable development according to the European standards

The proposed project intends to bring new data on the high-tech and critical for E.U. W- Mo- B- Mg- Te- Bi- and Sb-bearing mineralizations in a series of skarn deposits from Romania (Mraconia, Ciclova, Oraviţa, Ocna de Fier, Dognecea, Pietroasa, Budureasa, Cacova Ierii, Masca Baisoara and Baiţa Bihor). The research will be directed toward the study of crystal chemistry, polytypism, thermal and infrared behavior of compounds in the tungstates, magnesian borates, sulfides, sulfosalts and magnesian oxides. Re-Os ages on molybdenite will contribute to the temporal assignment of the ore depositional event. The associated calc-silicates and carbonates will be also investigated. Crystal-structure refinements, thermal and spectroscopic studies on the target minerals are scarce in literature, the lack of information being an impediment for the mineral processing. The main project goals are: (1) to characterize the host deposits from mineralogical, geochemical and crystallographic points of view; (2) to emphasize the crystallographic and physical properties of the target minerals and to compare them with the crystal chemistry in order to facilitate the processing technologies; (3) to compare the crystal chemistry, physical constants and crystallography of the analyzed compounds with the characteristics of similar phases in available collections; (4) to develop specific analytical packages (e.g., scanning electron microscopy, X-ray diffraction, FTIR) for rapid diagnosis of the weathering phases in scheelite, borate, sulfides, sulfosalts, magnesian oxides deposits, as valuable tool for the rapid identification of these generally ignored species; (5) to refine new crystal structures, of great academic interest; (6) to propose a genetic model for each individual ore deposit, and (7) to assure the logistical support for on-going M.Sc. and Ph.D. works and for international cooperative research actions.

Obiectivul acestei teme este de a realiza o bază de date geospatială, în sistem GIS, în care să fie importate şi convertite informaţiile digitizate cu alte produse software. Se va stabili astfel metodologia de import şi prelucrare, perfecţionând sistemul de achiziţie de date pentru a corespunde cerinţelor GIS.

Se estimează ca prin acest proiect să se realizeze:

  • un model al bazei de date spaţiale geologice;
  • o clasificare a datelor în contextul sistemului GIS;
  • importul informaţiilor pentru hărţile geologice la scara 1:1.000.000 şi o parte din cele la scara 1:200.000 şi 1:50.000;
  • posibilitatea extragerii de date spaţiale necesare altor proiecte;
  • realizarea unui server în faza pilot pentu ArcGIS server asociat cu un RDBMS.

Contact: Director proiect George Tudor george.tudor@igr.ro

Acest proiect este susținut de către Institutul Geologic al României. Principalul obiectiv este de a actualiza harta cu substante minerale utile in contextul unei baze de date GIS. Se obțin astfel hărți cu smu, metalogenetice, baza de date cu atribute, diverse clasificări, aplicații de actualizare și interogare a informației.

Colectivul este alcătuit din specialiști cu experiență in domeniul metallogeniei și al bazelor de date GIS.

Contact: Coordonator proiect George Tudor george.tudor@igr.ro

1.Titlul proiectului: Roca-Sol-Habitat

2. Acronimul proiectului : Geo-Bio

3. Descriere

Studiul relației dintre mediul mineral și cel organic sau, în termeni conservaţioniști, dintre geodiversitate și biodiversitate este un obiectiv major în programul Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului desfășurat în parteneriat cu Universitatea “Ovidius” din Constanța, Institutul Geologic al României (IGR) şi Institul National de Cercetare – Dezvoltare pentru geologie şi Geoecologie marină (GeoEcoMar). Proiectul Roca-Sol-Habitat se înscrie în sfera cercetării holistice a naturii prin studiul transferului de substanțe chimice pe de o parte în cadrul mediului abiotic (rocă şi sol), pe de altă parte între mediul abiotic şi biotic (rocă – sol – vegetație – faună ), în ansamblu aceste transferuri determinâd caracteristicile mediilor de viață (habitatelor). Caracteristicile structurale şi chimice ale solului reprezintă modalitatea directă de cercetare a schimburilor dintre biotic și abiotic, a substanțelor chimice din sol mobilizate în soluții care sunt transmise plantelor ca nutrienți, iar mai departe ajung în circuitul trofic al naturii (din rocă în sol, apoi în plante şi în organismelor animale), întreg acest ciclu reflectându-se în caracteristicile habitatului. Cunoașterea calitativă şi cantitativă a factorilor chimici si biochimici care intervin în procesele de transfer şi interacțiune dintre abiotic si biotic permit o mai buna cunoaștere a habitatului în evoluția sa, facilitând adoptarea măsurilor de protecție bazate pe un temei științific.

Astfel, pentru studiul mediului abiotic proiectul vizează investigarea probelor de sol prelevate pe diferite orizonturi pedologice din areale afectate antropic, respectiv neafectate, precum şi din areale cu sol aparţinând unor clase pedologice diferite pentru a evidenţia diferenţele între influenţa acestor variabile asupra schimburilor de elemente chimice care au loc. Mai mult, pentru a sublinia legătura strânsă dintre rocă, sol şi plante, proiectul vizează studiul arealelor unde deasupra rocilor a fost depus un strat superficial de sol în care au crescut plante. Prin tehnici moderne de analiză (Spectrometrie prin fluorescenţă de raze X – XRF, Microscopie ecu scanare de electroni – SEM, Spectrometrie de absorbţie atomică AAS şi/sau Spectrometrie de masă cu plasmă cuplată inductiv – ICP-MS) se va contura o imagine de ansamblu a compoziţiei fiecărei probe de rocă, sol, plantă, imagine care va reprezenta o piesă din ansamblul studiului.

4. Obiective

Studiul are 3 obiective majore, în plan  teoretic , metodologic si educativ.

  1. În plan teoretic abordeaza prin cercetare geochimică şi ecologică interacțiunea dintre cele două compunente ale naturii: componenta abiotica şi cea biotică.
  2. În plan metodologic experimentează un model de eșantionare din rocă (în zonele în care interacţiunea cu solul este vizibilă), sol, vegetație şi faună stabilă din habitat; Dezvoltă interdisciplinaritatea în cercetarea habitatelor şi ecosistemelor.
  3. În plan educativ promovează cercetarea în teren pentru procesul de formare profesională a studenților (hands on learning).

5. Parteneri şi echipe de lucru

PartenerEchipa de lucru

Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului

  • Prof.emerit Dr. Dan Alexandru Grigorescu
  • CS III Dr. Constantin Haită
  • ACS Geol. Marincea Ştefan

Facultatea de Științe ale Naturii și Științe Agricole Universitatea “Ovidius” din Constanța

  • Conf. Dr. Marius Skolka
  • Lector. Dr. Ing. Daniyar Memedemin

Institutul Geologic al României

  • CS II Dr. Ing. Iustina Boajă
  • CS Dr. Ing. George Dincă
  • ACS Drd. Robert Szabo

Institutul National de Cercetare - Dezvoltare pentru Geologie si Geoecologie marina

  • CS I Dr. Habil. Mihaela Melinte
  • Dr. Naliana Lupaşcu

Centrul pentru Servicii Ecologice - CESEC „Dan Manoleli”, Facultatea de Biologie, Universitatea din București

  • Dr. Aurora Neagoe

 

6. Perioada de implementare: 2019-2024 (5 ani);

7. Rezultate

7.1. Studii

7.2. Publicaţii

7.3. Prezentări

7.3. Evenimente
În cadrul proiectului s-a desfășurat online pe data de 11 noiembrie 2020 workshopul Conservarea biodiversității, eveniment la care studenții masteranzi de la Facultatea de Științe ale Naturii și Științe Agricole a Universității „Ovidius” din Constanța au prezentat rezultatele preliminare a tezelor de disertație care abordează aspecte ale evaluarii stării de conservare a habitatelor și speciilor protejate de interes comunitar și a impactului antropic în diferite tipuri de habitate Natura 2000 din Dobrogea – habitate de stepă, stepă împădurită, vai inundabile din podișul Casimcea și Podișul Nord Dobrogean, zona canaralelor Dunării dintre Hârșova și Topalu. Observaţiile din teren au fost realizate în octombrie 2019 sub conducerea domnului profesor Marius Skolka beneficiind de îndrumările doamnei dr. Naliana Lupaşcu.

Cercetarea efectuată a stat la baza realizării a trei lucrări de disertație privind analiza factorilor de impact din zona ROSCI0022 Canaralele Dunării (Mălina Ștefan), ROSCI0215 Recifii Jurasici Cheia (Roxana Guță) și ROSCI0201 Podișul Nord Dobrogean (Isabela Sadîca). Deplasările efectuate în cursul anului 2019 și a anului 2020 au implicat mai mulți studenți din cadrul facultății, de la programul de master Conservarea biodiversitatii si de la specializarile Biologie, Ecologie si protectia mediului și Horticultura, care s-au familiarizat cu metodele și tehnicile de lucru în teren în echipe mixte.

Pentru întrebări, contactați-ne

    Prin utilizarea acestui formular sunteți de acord cu politica de confidențialitate a Institutului Geologic al României