Proiecte internaționale finalizate

Proiectul GeoConnect³d dezvoltă și testează o nouă abordare metodologică pentru a pregăti și releva informații geologice pentru sprijinirea politicilor de gestionare a subsolului. Abordarea utilizează două studii de caz regionale ‐ regiunea Roer‐la‐Rin și Bazinul Panonic. Aceste studii de caz regionale, transfrontaliere, sunt alese pentru a fi complementare și suficient de diferite în ceea ce privește cadrul geologic și gradul de implementare a exploatării și gestionării subsolului, pentru a maximiza relevanța lor paneuropeană. O nouă abordare de jos în sus introduce două concepte care măresc înțelegerea geologică a unei zone și vizează furnizarea unui context geologic coerent.
Website proiect
Descriere proiect
Responsabil proiect: Radu Farnoaga

GeoERA H2020 ERA-NET reuneşte 15 proiecte internaţionale propuse de mai multe servicii geologice din Europa (European Geological Survey Organisations – GSOs). Unul dintre cele 15 proiecte este proiectul FRAME, dedicat materiilor prime critice din Europa.
Website proiect
Descriere proiect
Responsabil proiect: Marian Munteanu

GeoERA H2020 ERA‐NET reuneşte 15 proiecte internaționale propuse de mai multe servicii geologice din Europa (European Geological Survey Organisations – GSOs). În cadrul componentei Raw Materials – RM2B‐Natural stone, unul dintre proiectele aprobate este proiectul EUROLITHOS, dedicat resurselor de roci cu valoare ornamentală din Europa.
Website proiect
Descriere proiect
Responsabil proiect: Valentina Cetean

Tematica Programului GeoERA referitoare la apa subterană (program finanțat prin Programul HORIZON 2020) are ca obiectiv furnizarea de date, informații și instrumente, care să sprijine luarea deciziilor pentru protejarea pe termen lung, gestionarea durabilă și îmbunătățirea calității resurselor de apă subterană în Europa, în contextul provocărilor societale și al politicilor UE. Vor fi elaborate metodologii inovatoare pentru abordarea diversității structurilor hidrogeologice și a scărilor la care se fac diferite analize ‐ de la nivel regional la pan‐european. Dezvoltând împreună instrumente și metodologii eficiente de monitorizare, modelare, management și vizualizare a datelor, în strânsă colaborare cu celelalte teme GeoERA, instituțiile partenere vor îmbunătăți înțelegerea sistemelor de apă subterană și interacțiunea lor cu apele de suprafață și cu ecosistemele. Proiectele HOVER și RESOURCE din ale căror consorții face parte Institutul Geologic al României (IGR) se încadrează în această tematică.
Website proiect
Descriere proiect
Responsabil proiect: Diana Perșa, e‐mail: persa.diana(at)yahoo.ro

Proiectul X-MINE foloseşte o combinare a senzorilor pentru fluorescenţă de raze X de mare energie, a senzorilor pentru transmisie de raze X şi a senzorilor optici cu scopul de a contribui la analizarea carotelor de foraj (în sprijinul activităţii de explorare pentru minereuri) şi pentru sortarea minereurilor (în exploatările miniere). Prin acestea, proiectul urmăreşte o mai bună caracterizare şi estimare a resurselor minerale precum şi o extracţie mai eficientă a minereurilor din minele aflate în activitate, cu scopul de a face posibilă exploatarea unor zăcăminte mici sau a unora cu condiţii complicate, sporind astfel potenţialul de resurse minerale al Uniunii Europene (în special cu privire la materiile prime critice).
Website proiect
Descriere proiect
Responsabil proiect: Marian Munteanu; e-mail: marianmunteanu2000(at)gmail.com

Proiectul SUSMIN (2014-2016) s-a desfăşurat în cadrul programului ERA-MIN (Network on the Industrial Handling of Raw Materials for European Industries). Activitatea instituţiilor participante din România a fost finanţată de Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învaţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI).
Website proiect
Detalii proiect

DARLINGe (DAnube Region LeadINg Geothermal energy), cu desfăsurare în perioada 01.01.2017- 30.09.2019, este un proiect INTERREG, din cadrul Programului Transnational Dunarea, co-finantat de catre Uniunea Europeana (85%), Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice (13%) si fonduri proprii publice ale IGR (2%).

Website proiect
Detalii proiect

Proiectul CHPM2030 – Combined heat, power and metal extraction from ultradeep ore bodies (2016 – 2019) co-finanțat prin Programul Horizon 2020 a propus crearea unei tehnologii inovative de extragere a metalelor din zonele mineralizate de adâncime prin asociare cu exploatarea apelor geotermale. Pe langă Institutul Geologic al Romaniei din consorțiul proiectului fac parte servicii geologice și universități din Marea Britanie, Belgia, Islanda, Portugalia, Spania, Austria, Suedia și Ungaria.

Website proiect
Detalii proiect

Proiectul U-Geohaz este axat pe monitorizarea deformărilor de teren asociate geohazelor, o acțiune cheie de prevenire care va fi adresată în mod specific zonelor urbane și infrastructurilor critice. Proiectul va propune o procedură pentru elaborarea de hărți pentru a evalua în permanență impactul potențial al activității geohazard. Aceste hărți vor furniza contribuții esențiale pentru susținerea avertizării timpurii, oferind informații despre stabilitatea zonelor monitorizate și despre pagubele preconizate și gradul de pierdere. -Geohaz își propune să avanseze în ceea ce privește SIGURANȚA, evoluând de la hărți actualizate periodic până la cartografierea și monitorizarea timpurie a activității geohazard.

Website proiect
Detalii proiect

Managementul Deşeurilor Miniere – IMPEL (Reţeaua Uniunii Europene pentru Implementarea şi Aplicarea Legislaţiei pentru Protecţia Mediului)

Numărul proiectului: 8/2021, Perioada 2021-2023
Finanţat de: Comisia Europeană

Descrierea și obiectivele proiectului
Activitatea minieră a fost întotdeauna o sursă de materii prime pentru om, dar în același timp a generat multe probleme de mediu. Cantități uriașe de deșeuri extractive, adesea abandonate, sunt surse de poluare și generează zone de instabilitate geotehnică și hidrogeologică. În zilele noastre, după numeroase accidente care au implicat activități miniere, Comisia Europeană a adoptat Directiva 2006/21/CE privind gestionarea deșeurilor din industriile extractive (cunoscută sub numele de Directiva minieră) care a modificat Directiva 2004/35/CE.

Directiva minieră prevede măsuri, proceduri și îndrumări pentru prevenirea sau reducerea pe cât posibil a oricăror efecte negative asupra mediului, în special asupra apei, aerului, solului, faunei și florei și peisajului, precum și orice riscuri rezultate pentru sănătatea umană. Astfel, fiecare stat membru trebuie să se asigure că companiile miniere proiectează un plan de gestionare a deșeurilor pentru minimizarea, tratarea, recuperarea și depozitarea deșeurilor extractive, ţinând cont de principiul dezvoltării durabile.

Acest proiect își propune să compare transpunerea Directivei de către diferite state membre pentru a evalua orientările comune în scopul unei mai bune gestionări a deșeurilor extractive și pentru a obține o imagine de ansamblu de conversie / recuperare a deșeurilor miniere în fiecare stat, în conformitate cu conceptul european de Economie Circulara.

Rezultate așteptate:

• Raportare despre evaluarea gestionării deșeurilor miniere pe baza diferitelor experiențe ale partenerilor din proiect și, eventual, incluzând propuneri pentru reciclarea/ reutilizarea acestui tip de deșeuri.
• Construcția unei comunități pentru a continua dialogul și a consolida cunoștințele pe această temă în continuă evoluție, în special pe domeniul materiei prime esențiale

Coordonator pentru România: Dr. ing. Iustina POPESCU

SISTEME MAGMATICE EVOLUATE ȘI PEGMATITICE CA SURSE PENTRU MATERII PRIME CRITICE ȘI MINERALE INDUSTRIALE

Denumirea Programului din PN III: Programul 3 – Cooperarea Europeana și Internațională – Denumirea Subprogramului: Subprogramul 3.2 – Orizont 2020
Contract Nr. 306/2022
Durata contractului: 32 luni (02.05.2022 – 31.12.2024)
Codul proiectului: COFUND-ERAMIN-3-PEGMAT
Acronimul proiectului: PEGMAT

Obiectivele proiectului:
Proiectul PEGMAT se încadrează în Domeniul tematic 1 (Furnizarea de materii prime din explorare și minerit) al apelului ERA-MIN3/2021. Obiectivele și contribuția originală includ în special:

1. evaluarea complexă și creșterea semnificativă a gradului de cunoaștere privind surse potențiale de materii prime critice în aria Carpato-Balcanică (Slovacia, România, Bulgaria);
2. analiza cantitativă complexă a acumulărilor cu ajutorul tehnicilor de modelare avansate GIS/3D
3. modelarea formării depozitelor de materii prime critice cu privire specială asupra predictivității apariției de surse de materii prime minerale critice folosind tehnici moderne (abordarea prin metoda asocierii celulare – Tourlière et al., 2015)
   Metodologia complexă inovativă și rezultatele proiectului au ca obiectiv un impact direct atât în cercetare cât și în explorarea materiilor prime critice în aria carpato-balcanică și Europa Centrală.

Rezultatele și beneficiile estimate:

1. Îmbunătățirea gradului de cunoaștere a calității acumulărilor existente sau nou evidențiate de materii prime critice;
2. Creșterea nivelului de cunoștințe științifice ale cercetătorilor în domeniul înțelegerii din punct de vedere geologic, mineralogic și geochimic a proceselor care duc la formarea de pegmatite evoluate cu metale rare;
3. Obținerea de noi date (mineralogice, geochimice, geologice) la nivel regional accesibile cercetării, companiilor de explorare și pentru exploatare potențială;
4. Transfer de cunoștințe și experiență;
5. Intensificarea cooperării și a schimbului de studenți între instituțiile partenere;
6. Promovarea de noi inițiative de cercetare și explorare bazate pe elaborarea de noi seturi de date și dezvoltarea metodologiilor de cercetare și evaluare la nivel de vârf.

Rezultatele proiectului vor servi în primul rând ca bază de evaluare a potențialului pegmatitelor și granitoidelor cu metale rare ca surse pentru metale critice în concordanță cu strategiile naționale și europene pentru dezvoltare durabilă.

Pagina WEB a proiectului: pegmat.igr.ro
Director proiect din partea partenerului Institutul Geologic al României:
dr. ing Gavril Săbău
g_sabau@yahoo.co.uk

INTELIGENȚĂ ARTIFICIALĂ ȘI TEHNICI COMBINATE DE SONDAJ PENTRU OPTIMIZAREA CARIERELOR DE PIATRĂ

Programul 3 – Cooperarea Europeana si Internationala – Subprogramul 3.2 – Orizont 2020

Contract Nr. 305/2022

Durata contractului: 33 luni (01.04.2022 – 31.12.2024)

Descrierea și obiectivele proiectului
Blocurile de piatră, cum ar fi marmura, granitul și gresia, sunt materiale naturale foarte solicitate într-o varietate de industrii. Piața lor valorează în prezent 30 de miliarde de euro și este in creștere. Exploatarea lor în cariere este însă condiționată de doi factori nefavorabili. În primul rând, în aceste minereuri au apărut în mod natural fracturi și discontinuități, care împiedică excavarea blocurilor mari cu o valoare comercială semnificativ mai mare în comparație cu blocurile mici. În al doilea rând, extragerea pietrei este un proces foarte intens de producere a deșeurilor, deoarece nu toate materialele excavate sunt de uz comercial.

Odată cu piețele în plină expansiune, riscurile pentru mediu vor deveni mai grave. Pentru a ameliora situația de mai sus, în cadrul proiectului, vom combina metodele geofizice și fotogrammetrice pentru a popula o bază de date cu un inventar cuprinzător al principalelor situri europene de exploatare. Aceste măsurători in-situ, neinvazive, vor include vehicule aeriene fără pilot echipate cu senzori inteligenți specializați, radar, imagistica digitală de foraj și procesarea integrată a datelor. Acestea vor fi utilizate pentru a detecta suprafețele de discontinuitate din piatra naturală și pentru a formula un model poligonal. În continuare, modelul poligonal va fi examinat printr-o abordare inovatoare de inteligență artificială. Identificarea discontinuităților va fi îmbunătățită prin proceduri efective cu ajutorul algoritmilor de inteligență artificială ce vor duce la un grad mai ridicat de automatizare, față de situația actuală.

Rețeaua de fracturi discrete derivată va fi considerată ca intrare pentru metodologia de extracție a poliedrului și optimizarea computațională. Acești algoritmi inovatori constau în utilizarea combinată a mai multor parametri cum ar fi volumul maxim de cuboizi, suprafața plăcilor, orientarea grilei de tăiere în cariere și parametri relevanți comercial. La rândul său, acest lucru va permite cadrul pentru proiectarea automată și optimizarea planurilor de exploatare, adaptate proprietăților specifice minelor, maximizând dimensiunea blocurilor de piatră extrase.

Acest lucru va crește eficiența aprovizionării cu materii prime, creând în același timp un mod de exploatare ecologic și durabil. În plus, acest lucru ar trebui să reducă producția de deșeuri, consumând în același timp mai puțină energie și apă. Modelul dezvoltat va fi validat pentru fiecare locație a carierelor si va fi aplicat carierelor existente. Un important impact al acestui proiect va fi recuperarea până la 25% din cantitatea de deșeuri. Finalizarea acestui proiect înseamnă o îmbunătățire tehnologică considerabilă în exploatarea resurselor naturale și reducerea riscurilor de mediu, stimulând astfel competitivitatea din domeniu. Gradul de maturitate tehnologica preconizat la finalizarea proiectului este TRL 7.

Rezultatele finale raportate la UEFISCDI pot fi descărcate de pe site-ul

https://www.ai-costsqo.igr.ro/.

 

Alte pagini WEB ale proiectului:

 http://ai-costsqo-project.com/

 http://ai-costsqo.com/

Director proiect din partea partenerului Institutul Geologic al Romaniei:

Dr. Ing. Laurentiu Asimopolos

asimopolos@gmail.com

laurentiu.asimopolos@igr.ro

031 403 34 79

+40 751 550 941

 

 

Summary:
Stone blocks such as marble, granite and sandstone are natural materials in high demand in a variety of industries. Their market is currently worth 30 billion euros and growing. However, their exploitation in quarries is conditioned by two unfavorable factors. First, fractures and discontinuities have naturally occurred in these ores, which prevent the excavation of large blocks with a significantly higher commercial value compared to small blocks. Second, quarrying is a very waste-intensive process, as not all excavated material is commercially usable.

With booming markets, environmental risks will become more serious. To improve the above situation, in the project we will combine geophysical and photogrammetric methods to populate a database with a comprehensive inventory of the main European mining sites. These in-situ, non-invasive measurements will include unmanned aerial vehicles equipped with specialized intelligent sensors, radar, digital borehole imaging and integrated data processing. These will be used to detect discontinuity surfaces in natural stone and formulate a polygonal model. Next, the polygonal model will be examined through an innovative artificial intelligence approach. The identification of discontinuities will be improved through effective procedures with the help of artificial intelligence algorithms that will lead to a higher degree of automation, compared to the current situation.

The derived discrete fracture network will be considered as input for the polyhedron extraction methodology and computational optimization. These innovative algorithms consist of the combined use of several parameters such as the maximum volume of cuboids, the area of ​​the slabs, the orientation of the cutting grid in the quarries and commercially relevant parameters. In turn, this will enable the framework for the automatic design and optimization of mining plans, adapted to the specific properties of the mines, maximizing the size of the mined stone blocks.

This will increase the efficiency of the supply of raw materials, while creating a green and sustainable mode of exploitation. In addition, this should reduce waste production while consuming less energy and water. The developed model will be validated for each location of the quarries and will be applied to the existing quarries. An important impact of this project will be the recovery of up to 25% of the amount of waste. The completion of this project means a considerable technological improvement in the exploitation of natural resources and the reduction of environmental risks, thus stimulating competitiveness in the field. The degree of technological maturity expected at the completion of the project is TRL 7.

Final results reported to UEFISCDI can be downloaded from the following page:

https://www.ai-costsqo.igr.ro/.

 

Web page of the project:

 http://ai-costsqo-project.com/

 http://ai-costsqo.com/

Topic
Topic 1: Supply of raw materials from exploration to mining

Subtopic
Sub-Topic 1.1: Exploration, Sub-Topic 1.2: Mining operations, Sub-Topic 5.1: New business models (implementing circular economy aspects)

Consortium

Partner 1:

Prof. Alparslan TURANBOY

BAY E Bilişim Danışmanlık Eğitim Bilgisayar Sanayive Ticaret Limited Şirketi Ardıçlı Mahallesi, Gürbulut Sokak, Safir Panorama Blok, NoF117, 42075 Konya
Turkey (TUBITAK)

aturanboy@erbakan.edu.tr

+90 332 582 60 00

+90 542 527 14 69

 bayebilisim.com

Partner 2:

Dr. Camelia Madear

University of Petrosani, Environmental Engineering and Geology Department
University Street, 20, 332006 Petrosani, Romania (UEFISCDI)

CameliaMadear@upet.rom

+40 254 542 580

+40 744 607 738

 www.upet.ro

Partner 3:

Dr. Zoran Levnajic

Faculty of Information Studies in Novo Mesto, Complex systems and Data Science Lab, Ljubljanska cesta 31a, 8000 Novo Mesto, Slovenia, 8000 Novo Mesto, Slovenia (MIZS)

zoran.levnajic@fis.unm.si

+386 737 378 84

+386 412 887 78

Partner 4:

Prof. Stefano Bondua

UNIBO – University of Bologna, DICAM – Department of Civil, Chemical, Environmental and Materials Engineering, Via Zamboni, 33, 40126 Bologna, Italy (MUR)

stefano.bondua@unibo.it

+39 051 209 04 75

+39 320 479 47 52

Partner 5:

Dr. Ing. Laurentiu Asimopolos

Geological Institute of Romania, National Institute for Research and Development in Geology, Geophysics, Geochemistry and Remote Sensing
Caransebes Str., 1 No., 012271, Bucharest, Romania (UEFISCDI)

asimopolos@gmail.com

laurentiu.asimopolos@igr.ro

031 403 34 79

+40 751 550 941

+40 751 550 941

 www.igr.ro

Titlul proiectului: Inversarea tendinței de poluare a apelor subterane (Trend Reversal in Groundwater Pollution ) – IMPEL (Rețeaua Uniunii Europene pentru Implementarea şi Aplicarea Legislației pentru Protecția Mediului)
Perioada: 2020 (în curs de desfășurare)
Finanțat de: Comisia Europeană
Pagina web: Inversarea:  Inversarea tendinței de poluare a apelor subterane | Impel

 

Descrierea si obiectivele proiectului

Artă. 4 din Directiva-cadru privind apa (DCA) obligă statele membre, printre altele, să protejeze, să îmbunătățească și să restabilească toate corpurile de apă subterană cu scopul de a obține o stare bună a apelor subterane până în decembrie 2015 și să pună în aplicare măsurile necesare pentru a inversa orice tendință susținută de creștere a concentrației de poluanți. De fapt, totuși, 25 % din corpurile de apă subterană din UE (și, de exemplu, 36 % în Germania) erau într-o stare chimică proastă în 2015, în principal din cauza poluării cu nitrați și pesticide din agricultură. În plus, conform unui raport al SEE din 2018, suprafața totală a corpului de apă subterană cu o tendință ascendentă identificată de poluare este încă aproape dublă față de suprafața cu o inversare a tendinței (9,9 % față de 5,9 % din suprafață).

Prin urmare, există un deficit serios de implementare în UE în ceea ce privește protecția apelor subterane și doar câteva state membre pot avea un anumit succes în realizarea unei inversări de tendință. Unele state membre în ultimii ani, cel mai recent Germania, în iunie 2018, au fost considerate de către CEJ că au încălcat obligațiile care le revin în temeiul Directivei privind nitrații, prin faptul că nu au luat măsurile suplimentare necesare sau nu au consolidat măsurile pentru reducerea poluării apei atunci când a devenit evident că Programul național de acțiune nu a fost suficient.

Proiectul își propune să reducă acest deficit de implementare prin analizarea posibilelor instrumente și bune practici la nivel administrativ, în special ale autorităților regionale și locale de apă.

 

Coordonatori pentru România:

• Dr. Ing. Iustina Popescu – Institutul Geologic al României
• Liviu Constantin – Garda Națională de Mediu